Sistemul bancar moldovenesc este stabil, lichid, bine capitalizat şi bine guvernat, în ciuda „şocurilor” la care a fost expusă Republica Moldova, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Anca Dragu.
Oficialul BNM a afirmat, în cadrul conferinţei internaţionale „Coordonarea politicilor pentru convergenţa cu UE: spaţiul fiscal şi ancorarea monetară în contextul integrării accelerate”, care se desfăşoară joi şi vineri la Chişinău, că autorităţile moldovene au implementat cu succes standardele bancare ale Uniunii Europene.
„În 2022, inflaţia a depăşit 30%, fiind propulsată de un şoc energetic şi de războiul Rusiei în Ucraina. Din 2022, ne-am confruntat cu şocuri simultane: fluxuri de refugiaţi, preţuri mai mari la energie, perturbarea lanţurilor logistice şi, nu în ultimul rând, un nivel de incertitudine geopolitică ce apasă asupra atractivităţii ţării pentru investitori. Cu toate acestea, astăzi, sistemul bancar moldovenesc- 95% din activele sectorului bancar sunt controlate de investitori europeni- este stabil, lichid, bine capitalizat şi bine guvernat, reflectând implementarea cu succes a standardelor Basel III. BNM colaborează cu Autoritatea Bancară Europeană pentru a obţine recunoaşterea echivalenţei cadrului prudenţial bancar al Moldovei cu cel al UE”, a precizat Dragu.
Guvernatorul BNM a adăugat că, în urma reformelor sectoriale profunde, toate cele trei mari agenţii internaţionale de rating au atribuit Republicii Moldova calificative favorabile.
„Ca urmare a tuturor reformelor sectoriale profunde, toate cele trei mari agenţii internaţionale de rating au atribuit Republicii Moldova calificative favorabile: S&P a menţinut (BB-/B) (aprilie 2026), Fitch a reconfirmat B+ (august 2026), iar Moody’s a urcat ratingul la B2 (aprilie 2026) – toate cu o perspectivă stabilă. (…) BNM a reuşit să construiască de la zero instrumentele unei bănci centrale – o monedă naţională, o politică monetară autonomă şi bazele unei pieţe de capital”, a mai spus Anca Dragu.
Potrivit acesteia, Republica Moldova a deschis primele sale grupuri de capitole în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce a permis ca plăţile bancare să facă parte din Zona Unică de Plăţi în Euro (SEPA).
„Timp de mulţi ani, integrarea europeană a fost un obiectiv despre care vorbeam. Astăzi, este un proces prin care trecem efectiv, capitol cu capitol, regulă cu regulă. (…) Peste cinci zile, vom sărbători un an de la integrarea în SEPA: Moldova resimte deja beneficiile – costul de bază pentru accesarea transferurilor europene a scăzut de la un minim obligatoriu de 20 euro la o medie de 1,0 euro/ tranzacţie. S-au înregistrat peste 1.100.000 de tranzacţii. Dacă ar fi fost procesate prin SWIFT, acestea ar fi costat economia aproximativ 15,8 milioane euro; prin urmare, economia reală a economisit în jur de 14,7 milioane euro”, a arătat Dragu.
La conferinţa „Coordonarea politicilor pentru convergenţa cu UE: spaţiul fiscal şi ancorarea monetară în contextul integrării accelerate” participă oficiali ai Comisiei Europene, reprezentanţi ai băncilor centrale ale Franţei, Ucrainei, Lituaniei, Macedoniei de Nord, Bulgariei, României, Cambodgiei şi reprezentanţi ai mediului academic.
De asemenea, la deschiderea evenimentului a participat şi premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan.
