Comisiile reunite de specialitate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au dat aviz negativ, luni, pentru Irineu Darău, propus pentru funcţia de ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.
Membrii Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, ai Comisiei pentru industrii şi servicii, ai Comisiei pentru antreprenoriat şi turism şi cei ai Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, precum şi cei ai Comisiei economice, industrii şi servicii, turism şi antreprenoriat şi ai Comisiei pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţă artificială de la Senat au acordat 40 de voturi pentru, 46 împotrivă şi a fost înregistrată o abţinere.
„Dacă anul trecut a fost o jumătate de an de austeritate forţată de dezmăţul bugetar care s-a întâmplat până în iunie 2025, anul acesta a fost un an de reechilibrare şi chiar dacă vedem atât de multe crize suprapuse, vedem un deficit în scădere. Ceea ce înseamnă că viitoarea creştere economică se va baza pe alte date şi legate de consum şi legate de sănătatea economiei decât acum câţiva ani, când creşterea economică se baza aproape exclusiv pe consum, stimulat prin buget pe deficit. (…) Ne dorim să prioritizăm atragerea de investiţii, dar în funcţie de impactul real în economie şi investiţiile care stimulează competitivitatea companiilor, care stimulează exportul, care stimulează prezenţa companiilor româneşti în lanţurile globale de producţie şi de distribuţie”, a spus Darău în cadrul audierii.
Potrivit acestuia, Ministerul Economiei împreună cu Ministerul de Finanţe au în vedere diversificarea mijloacelor de acordare de stimulente în economie, dar şi ajutoare de stat sau scheme de minimis.
„Granturile trebuie să aibă o pondere mai mică şi vrem să garantăm şi să acordăm credite, să ne bazăm mult mai mult pe parteneriate public-private şi, bineînţeles, în funcţie de impact”, a adăugat candidatul la portofoliul ministerial.
În sectorul turistic, Guvernul ar putea acorda prime de incoming „care să ducă la creşterea numărului de turişti străini” şi să flexibilizeze contractele de muncă în HoReCa.
„Vrem, totodată, să centralizăm managementul transformării digitale într-un singur centru de decizie. (…) Ne-am ales, după 20 de ani de încercări de digitalizare, cu softuri aflate la jumătatea drumului, neinterconectate, fără să îşi cunoască formatele datelor. De aceea, sunt convins că e nevoie de acest pas în care un profesionist să conducă o instituţie independentă, cu profesionişti plătiţi adecvat, conform mediului privat. O altă măsură pentru care avem o ţintă la începutul anului viitor, în ianuarie, este portofelul digital”, s-a referit Darău la necesitatea digitalizării.
El a precizat că Guvernul Bolojan a pus, în ultimul an, un accent deosebit pe industria de apărare, profitând şi de oportunităţile din programul SAFE, şi de alte tipuri de investiţii.
„Am reuşit să semnăm, la Ministerul Economiei, toate acordurile de localizare cu un procent mare în România de producţie şi aproape toate contractele de cooperare, ceea ce cred că este un succes. Marea provocare pe SAFE va fi ca în următorii patru ani să fie şi monitorizate proiectele”, a subliniat Irineu Darău.
Acesta a menţionat că şi-a propus să eficientizeze compania Romarm şi cele 15 filiale ale sale, pentru că „există mai multe modele după care poate fi eficientizată această structură”.
„Toate investiţiile din SAFE aduc bunăstare în România. Ministerul Economiei, respectiv instituţiile şi ministerele care fac comenzi, răspund de 12 miliarde de euro în echipamente militare. Restul (din cele 17 miliarde euro – n.r.) sunt pentru infrastructură. (…) SAFE are marele avantaj că este un program în care celelalte ţări, mai stabile economic, îşi pun credibilitatea pentru România pentru a plăti dobânzi de 3-4%. Aceasta este realitatea! Sunt bani ieftini care vor intra în România şi care vor duce industria de apărare în alt punct”, a conchis Darău.
