Parteneriatul România-SUA se află într-un moment decisiv, iar Washingtonul ar trebui să susțină transformarea României într-un furnizor regional de energie și securitate, să stimuleze investițiile americane și să aprofundeze cooperarea juridică și diplomatică cu Bucureștiul, arată o amplă analiză publicată de Heritage Foundation.
Think tank-ul american consideră România unul dintre cei mai constanți aliați ai Statelor Unite din regiunea Mării Negre și o adevărată „ancoră NATO” pe flancul sud-estic al Alianței, dar avertizează că puterea militară nu poate fi susținută pe termen lung „într-un vid economic”.
Raportul intitulat „U.S.–Romanian Relations: A Pivotal Partnership in an Unstable Region”, publicat pe 8 septembrie 2026 și semnat de Jordan Embree și Anthony Kim, analizează pe larg relațiile economice, energetice, diplomatice, juridice și militare dintre cele două state.
Autorii pornesc de la poziția strategică a României la Marea Neagră și de la faptul că Bucureștiul găzduiește sistemul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, dezvoltă masiv Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, cumpără tehnică militară americană și urmărește implementarea tehnologiei americane a reactoarelor modulare mici.
În același timp, analiza avertizează că potențialul economic bilateral este încă departe de a fi valorificat în întregime, iar investițiile americane de tip greenfield au încetinit pe fondul impredictibilității legislative și al instabilității politice interne.
Mesajul central al documentului este direct: „O Românie prosperă și predictibilă este un aliat mai capabil la Marea Neagră.”
Parteneriatul România-SUA: „Unul dintre cei mai constanți aliați ai Americii”
Heritage Foundation descrie România drept un partener pro-american și pro-occidental într-o regiune volatilă și amintește că Bucureștiul a menținut timp de aproape trei decenii o orientare transatlantică constantă.
Autorii contrastează această poziționare cu atitudinile mai ambigue întâlnite în alte state din regiune și consideră că integrarea militară profundă cu Statele Unite reprezintă una dintre bazele acestei continuități.
Analiza acordă o atenție specială și distanțării României de lanțurile tehnologice și energetice dependente de Rusia și China.
Este amintită decizia Bucureștiului de a restricționa accesul furnizorilor considerați cu risc ridicat la infrastructura 5G, România fiind prezentată drept unul dintre primele state europene care au transpus explicit asemenea restricții într-un cadru legislativ.
Heritage recomandă Washingtonului să valorifice această orientare și să discute cu Bucureștiul despre stimulente economice și despre o poziție românească mai activă la nivel european în ceea ce privește securizarea infrastructurii 5G.
Comerț record: exporturile României către SUA au ajuns la 6,4 miliarde de dolari
Una dintre concluziile importante ale raportului privește schimburile comerciale.
Heritage susține că relația economică dintre Statele Unite și România a intrat într-o etapă nouă, comerțul bilateral cu bunuri și servicii înregistrând creșteri de două cifre și atingând niveluri istorice.
Conform datelor utilizate în raport, exporturile românești către Statele Unite au ajuns la aproximativ 6,4 miliarde de dolari.
SUA ar fi astfel a 15-a piață mondială pentru exporturile României și, potrivit autorilor, cea mai importantă destinație pentru produsele românești din afara Uniunii Europene.
În sens invers, exporturile americane către România se ridică la aproximativ 3 miliarde de dolari, fiind formate în bună măsură din utilaje avansate, echipamente de transport și sisteme de apărare.
Heritage interpretează excedentul comercial al României în relația bilaterală drept un semn al integrării tot mai puternice a economiei românești în lanțurile industriale și digitale cu valoare adăugată ridicată.
Investițiile americane directe cumulate în România depășesc, potrivit raportului, 9 miliarde de dolari, Statele Unite reprezentând cea mai mare prezență investițională din afara Uniunii Europene.
Companiile americane ar susține direct peste 120.000 de locuri de muncă în România, multe dintre acestea în domenii tehnologice și sectoare cu salarii ridicate.
Avertisment pentru București: impredictibilitatea legislativă descurajează investițiile americane
Raportul conține însă și un avertisment sever pentru autoritățile române.
Problema, susțin autorii, nu este lipsa oportunităților strategice, ci deteriorarea predictibilității mediului investițional.
Heritage afirmă că unul dintre principalele obstacole semnalate de companiile americane îl reprezintă schimbarea frecventă și uneori neașteptată a legislației, inclusiv prin ordonanțe de urgență care modifică fiscalitatea companiilor, regimul microîntreprinderilor sau obligațiile sociale.
Aceste schimbări introduc un cost suplimentar și un grad mai mare de risc în calculele investitorilor.
Raportul leagă aceste probleme de instabilitatea coalițiilor guvernamentale, incertitudinea politică și măsurile legislative pe termen scurt.
Concluzia Heritage este că România demonstrează predictibilitate strategică în relația cu Statele Unite și NATO, dar trebuie să manifeste aceeași predictibilitate și în politica sa internă.
Think tank-ul consideră economia României „moderat liberă” și recomandă continuarea reformelor în sistemul judiciar, combaterea corupției, reducerea rigidităților de pe piața muncii și modernizarea sectorului financiar.
România, posibil mare furnizor regional de energie
Energia ocupă un loc central în viziunea americană prezentată în raport.
Heritage susține că România dispune de șansa de a trece de la statutul de țară importatoare de capital la cel de partener comercial cu valoare strategică ridicată și, concomitent, de a deveni un furnizor regional de energie.
Un prim pilon îl constituie energia nucleară.
Raportul evidențiază proiectul reactoarelor modulare mici – SMR – de la Doicești, bazat pe tehnologie americană și sprijinit prin instrumente financiare americane.
România este prezentată drept o potențială platformă europeană pentru inovarea nucleară americană, iar autorii consideră că aprofundarea cooperării în domeniul nuclear ar putea contribui atât la independența energetică, cât și la dezvoltarea economică.
Al doilea pilon este gazul natural din Marea Neagră.
Heritage acordă o importanță majoră exploatării rezervelor din perimetrul Neptun Deep, care ar putea consolida poziția României de exportator net de energie și ar permite alimentarea unor state din Europa Centrală și de Sud-Est vulnerabile la presiuni energetice.
Autorii recomandă integrarea producției românești de gaze în proiectele strategice ale Coridorului Vertical, astfel încât resursele din Marea Neagră să contribuie la securitatea energetică a Balcanilor și Europei Centrale.
Mineralele critice, un alt domeniu în care SUA ar putea investi
Raportul identifică și mineralele critice drept un domeniu cu potențial major.
Autorii recomandă României să facă mai transparente oportunitățile de investiții în extracția și procesarea acestor resurse, pentru a atrage companii americane.
Subiectul este pus și în contextul formatului București 9, Heritage considerând că statele B9 dispun atât de rezerve minerale importante, cât și de capacități de procesare care ar putea fi dezvoltate coordonat.
O asemenea politică ar reduce dependențele strategice față de furnizori externi și ar avea o semnificație nu numai economică, ci și de securitate.
Visa Waiver: raportul indică principalul obstacol pentru România
Un capitol distinct este consacrat accesului României în Visa Waiver Program.
Raportul amintește că România fusese desemnată în ianuarie 2025 pentru includerea în program, dar că administrația Trump a suspendat ulterior procesul și a retras desemnarea în mai 2025.
Heritage susține că Bucureștiul încearcă să îndeplinească din nou standardele necesare și subliniază cooperarea intensificată în domeniul securității frontierelor.
Sunt amintite trei componente majore: Enhanced Border Security Partnership, participarea României la Automated Targeting System-Global și activitatea unității comune de investigare a criminalității transnaționale de la București.
Principalul obstacol identificat de autori rămâne însă rata de refuz pentru vizele temporare americane, pe care raportul o plasează la 8,41% pentru anul fiscal 2025, mult peste pragul de 3% asociat în mod obișnuit criteriilor Visa Waiver.
În schimb, rata de depășire a perioadei legale de ședere ar fi scăzut semnificativ, de la 3,75% în anul fiscal 2022 la 1,01% în 2024.
Heritage recomandă Departamentului pentru Securitate Internă și Ambasadei SUA să explice mai clar solicitanților români cauzele care conduc la respingerea cererilor de viză.
Traficul de persoane și criminalitatea organizată
Raportul solicită și aprofundarea cooperării judiciare și polițienești.
Este evidențiat parteneriatul pentru combaterea traficului de persoane și, în special, U.S.–Romanian Child Protection Compact, susținut printr-o finanțare americană de 12 milioane de dolari.
Autorii amintesc și cooperarea dintre autoritățile române și Departamentul american al Justiției împotriva criminalității organizate, inclusiv reuniunile și activitățile desfășurate în 2026.
Heritage propune chiar ca experiența unității româno-americane pentru investigarea criminalității transnaționale să fie valorificată într-un cadru regional mai larg, în Balcani și la Marea Neagră.
România, „ancoră NATO” la Marea Neagră
Cea mai extinsă parte a raportului este dedicată securității.
Heritage pornește de la o constrângere fundamentală pentru Statele Unite: fiind o putere din afara Mării Negre, Washingtonul este limitat de Convenția de la Montreux în ceea ce privește prezența navală permanentă.
Din acest motiv, autorii consideră că este vital pentru interesele americane ca România, Bulgaria și Turcia să dețină capacități militare suficiente pentru descurajarea Rusiei și pentru împiedicarea unei dominații rusești asupra Mării Negre.
În această arhitectură, România este prezentată nu doar ca beneficiar al securității NATO, ci tot mai mult ca furnizor de securitate.
Mihail Kogălniceanu, unul dintre marile noduri militare ale NATO
Un rol esențial îi revine Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu.
Raportul amintește programul românesc de modernizare, evaluat la aproximativ 2,5 miliarde de euro, care include infrastructură pentru găzduirea a până la 20.000 de militari și extinderea pistelor.
La finalizarea proiectului, baza ar urma să devină una dintre cele mai mari baze aeriene de pe teritoriul NATO și unul dintre principalele centre logistice și operaționale ale Alianței în regiune.
Mihail Kogălniceanu găzduiește deja prin rotație forțe și echipamente americane și ale altor aliați NATO.
Alături de baza de la Deveselu, aceasta oferă Statelor Unite capacitatea de a proiecta putere în regiunea Mării Negre.
Deveselu și Aegis Ashore
Heritage acordă o atenție specială și sistemului Aegis Ashore instalat la Deveselu.
Baza este descrisă drept una dintre componentele importante ale arhitecturii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.
Analiza consideră că infrastructura militară de la Mihail Kogălniceanu și Deveselu consolidează atât apărarea României, cât și capacitatea Statelor Unite și NATO de a descuraja amenințările asupra flancului sud-estic.
România, rol mai mare în securitatea navală a Mării Negre
Heritage observă că Forțele Navale Române au rămas în urmă față de alte componente ale Armatei în procesul de modernizare, dar apreciază măsurile recente luate de București.
Este amintită achiziția unei nave de patrulare offshore din clasa Hisar și dotarea planificată cu sistem Naval Strike Missile.
Raportul amintește și cele două vânătoare de mine provenite din Marina Regală britanică.
Importanța acestora este legată direct de riscul minelor maritime ajunse în Marea Neagră în urma războiului din Ucraina.
România participă, alături de Turcia și Bulgaria, la gruparea navală de combatere a minelor din Marea Neagră, structură despre care Heritage afirmă că și-a extins treptat misiunile inclusiv spre protejarea infrastructurii critice maritime.
F-16, F-35, Patriot și sisteme antidronă
Modernizarea aviației și apărării antiaeriene este descrisă drept una dintre cele mai importante transformări militare românești.
România și-a extins flota de F-16, iar aceste aeronave vor asigura tranziția către viitoarele avioane F-35.
Bucureștiul a intrat în programul F-35 în 2024, prin angajamentul de achiziționare a primelor 32 de aeronave, livrările fiind anticipate să înceapă în jurul anului 2030.
Raportul menționează și înlocuirea sistemului Patriot donat Ucrainei și investițiile României în noi capabilități de apărare împotriva dronelor și rachetelor.
Heritage leagă aceste achiziții de incidentele repetate generate de dronele utilizate în atacurile rusești asupra Ucrainei și de nevoia protejării spațiului aerian NATO.
HIMARS, Abrams, K9, Lynx și Piranha
Și Forțele Terestre sunt prezentate într-un proces accelerat de modernizare.
Raportul trece în revistă sistemele HIMARS achiziționate din Statele Unite, dezvoltarea în România a unui centru european de mentenanță pentru acestea, obuzierele autopropulsate K9 și dronele Bayraktar TB2.
Sunt menționate și tancurile M1A2 Abrams, precum și intenția României de a-și extinde substanțial flota.
În paralel, România avansează cu modernizarea transportoarelor blindate prin programele Lynx și Piranha 5.
Pentru Heritage, amploarea acestor achiziții demonstrează intenția Bucureștiului de a trece de la postura de stat protejat de aliați la cea de contributor militar major pe flancul estic.
Washingtonului i se propune ca militarii români să înlocuiască forțe britanice în Polonia
Una dintre cele mai interesante recomandări concrete ale raportului este extinderea rolului militar regional al României.
Heritage propune Washingtonului să încurajeze Armata Română să-și mărească prezența în Polonia în cadrul forțelor NATO de pe flancul estic.
Autorii sugerează chiar ca forțe românești suplimentare să poată înlocui unele contribuții britanice, ceea ce ar permite Marii Britanii să redistribuie militari către zona baltică.
Este o recomandare care ar transforma și mai clar România dintr-un stat-gazdă al trupelor aliate într-un furnizor de securitate în alte state NATO.
România și reconstrucția Ucrainei
Heritage vede un rol major pentru România și după încheierea războiului din Ucraina.
Raportul evidențiază demersurile Bucureștiului pentru constituirea unei alianțe regionale dedicate reconstrucției Ucrainei și recomandă implicarea activă a Statelor Unite.
România este considerată bine plasată pentru a organiza fluxurile civile necesare reconstrucției datorită Portului Constanța și infrastructurii rutiere și de frontieră în curs de dezvoltare între cele două țări.
Heritage citează estimări internaționale potrivit cărora necesarul total pentru reconstrucția Ucrainei se apropie de 588 de miliarde de dolari.
Poziția geografică a României ar putea transforma astfel țara într-o principală poartă logistică pentru materiale, echipamente, capital și personal destinate reconstrucției.
București 9 și Inițiativa celor Trei Mări
Raportul recomandă Washingtonului să acorde o atenție suplimentară formatelor regionale în care România joacă deja un rol important.
Unul dintre acestea este București 9, lansat în 2015 de România și Polonia pentru coordonarea statelor NATO de pe flancul estic.
Heritage vede oportunități de cooperare în domeniul mineralelor critice, al rezilienței energetice, al infrastructurii pentru combustibil, al combaterii amenințărilor hibride, al securității cibernetice și al dezinformării.
Inițiativa celor Trei Mări este descrisă, la rândul său, drept un instrument prin care Statele Unite pot sprijini interconectarea infrastructurii de transport, energie și comunicații dintre Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră.
Cooperarea cibernetică
Raportul apreciază și cooperarea dintre structurile cibernetice românești și americane.
Sunt amintite exercițiile comune dintre Comandamentul Apărării Cibernetice din România și forțele cibernetice ale Gărzii Naționale din Maryland, precum și implicarea României în exercițiile NATO de amploare.
Pentru Heritage, securitatea cibernetică nu mai poate fi separată de modernizarea clasică a armatei, deoarece operațiunile terestre, aeriene și maritime depind tot mai mult de protejarea rețelelor și sistemelor informatice.
Fulbright, FLEX și o nouă oportunitate de apropiere între elitele politice
Documentul nu ignoră nici relațiile educaționale.
Programul Fulbright a susținut, potrivit cifrelor citate de Heritage, 3.798 de beneficiari români și americani între 1960 și 2024, dintre care 2.412 români și 1.386 americani.
Este evidențiat și programul FLEX, prin care elevii români pot studia timp de un an în Statele Unite.
Un element mai puțin cunoscut este aprobarea pentru România a mecanismului de schimburi în baza legislației americane MECEA, care poate permite organizarea unor vizite oficiale ale unor membri sau angajați ai instituțiilor federale americane finanțate de partea română.
Heritage recomandă Bucureștiului să folosească această oportunitate pentru a aduce în România reprezentanți ai Congresului și pentru a le prezenta direct importanța strategică a țării la Marea Neagră.
Cele patru recomandări majore pentru Washington
În final, Heritage Foundation sintetizează direcția pe care o propune administrației americane și Congresului.
Prima este sprijinirea României pentru a deveni furnizor regional de energie, inclusiv prin gazele din Marea Neagră, Coridorul Vertical și cooperarea nucleară.
A doua este extinderea rolului României ca furnizor regional de securitate, nu doar ca stat care găzduiește forțe NATO.
A treia vizează încurajarea reformelor pro-piață și pro-investiții, cu accent pe predictibilitate legislativă și atragerea capitalului privat american.
A patra recomandare privește aprofundarea cooperării juridice și diplomatice, de la combaterea traficului de persoane și a criminalității organizate până la B9, Inițiativa celor Trei Mări și reconstrucția Ucrainei.
Heritage Foundation: „O Românie prosperă și predictibilă este un aliat mai capabil”
Concluzia raportului este că poziția geografică și orientarea transatlantică a României oferă Statelor Unite un partener de o importanță excepțională într-o regiune instabilă.
Dar geografia, bazele militare și achizițiile de armament nu sunt suficiente.
În viziunea autorilor, România trebuie să transforme avantajele strategice existente în putere economică, independență energetică, infrastructură, capacitate militară și stabilitate instituțională.
Pentru Washington, miza depășește relația bilaterală.
O Românie puternică economic, energetic și militar ar consolida întregul flanc sud-estic al NATO și ar oferi Statelor Unite un partener capabil să proiecteze stabilitate din Balcani până în Ucraina și Marea Neagră.
Mesajul Heritage Foundation poate fi sintetizat astfel: România este deja unul dintre cei mai importanți aliați americani de pe flancul estic, dar următoarea etapă a parteneriatului trebuie să transforme încrederea strategică acumulată în ultimele trei decenii în investiții, energie, infrastructură și capacitate reală de putere regională.
