Execuţia bugetului general consolidat pe primele şapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic faţă de deficitul de 76,44 miliarde de lei înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2025, o reducere nominală de 37%., potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanţelor.
Ca pondere în PIB, acesta a coborât de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătăţire de 1,65 puncte procentuale. Evoluţia confirmă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, susţinut de creşterea veniturilor şi de menţinerea unui ritm moderat al cheltuielilor publice.
Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%. În acelaşi timp, investiţiile au continuat să crească. Astfel, reducerea deficitului nu s-a făcut prin oprirea investiţiilor, ci printr-un control mai bun al cheltuielilor curente şi prin creşterea veniturilor, subliniază MF.
„Datele la şapte luni arată că menţinem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar şi stabilizare a finanţelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, şi am direcţionat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investiţiile din fonduri europene şi PNRR au înregistrat un avans de peste 60%. Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanţelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creştere economică sănătoasă şi sustenabilă.”, a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare.
Potrivit MF, veniturile totale au însumat 412,31 miliarde lei în primele şapte luni ale anului 2026, în creştere cu 11,2% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 0,71 puncte procentuale, susţinute atât de veniturile fiscale – cu precădere TVA şi impozite şi taxe pe proprietate, cât şi de fondurile europene. Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 38,34 miliarde lei, înregistrând o creştere de 8,6% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (19,5%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. O evoluţie însemnată a fost înregistrată şi în cazul încasărilor aferente Declaraţiei unice (19,7%). Creşterea veniturilor din impozitul pe salarii (+5,2%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (2,9%), a fost influenţată de efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 129,14 miliarde lei, în creştere cu 6,7% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum şi încasările aferente Declaraţiei unice.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 28,35 miliarde lei, consemnând o creştere de 8,3% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (11,5%, an/an).
Încasările nete din TVA au înregistrat 88,55 miliarde lei, în creştere cu 26,5% (an/an). Dinamica a fost influenţată de avansul încasărilor brute din TVA (21,7% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA (+4,6%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (20,48 miliarde. lei în ianuarie-iulie 2026, comparativ cu 19,59 miliarde lei în ianuarie-iulie 2025).
Veniturile din accize au însumat 28,37 miliarde lei, consemnând o creştere de 6,4% (an/an), susţinută de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+10,9% an/an). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 31,15 miliarde lei, consemnând o contracţie de 10,3%, influenţată parţial şi de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025 – venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 37,28 miliarde lei, în creştere cu 30,3% (an/an).
Pe de altă parte, cheltuielile totale, în sumă de 460,39 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 2,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele şapte luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,9 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025, de la 23,3% din PIB la 22,4% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 95,67 miliarde lei, în scădere cu 4,06 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum şi a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,7% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 59,6 miliarde lei, în creştere cu 11,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, creştere determinată de plăţi mai mari în domeniul sănătăţii, iar cele cu dobânzile de 40,12 miliarde lei, cu 8,41 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 2,% din PIB.
Totodată, cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 146,59 miliarde lei în scădere cu 0,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele şapte luni ale anului 2026, au fost în sumă de 149,54 milioane lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 7,51 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (209,72 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 8,4 miliarde lei, în scădere cu 2,69 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conţin în principal burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au fost de 45,88 miliarde lei care cuprind proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 şi cadrului 2021-2027, inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum şi proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în creştere cu 14,83 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv de la 61,68 miliarde lei la 76,51 miliarde lei, din care 71,05% reprezintă valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
De asemenea, valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele şapte luni este cu 20,40 miliarde lei, respectiv cu 60,08%, mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent, compensând investiţiile finanţate din fonduri naţionale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepţional al plăţilor efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligaţii restante aferente unor programe naţionale de investiţii, contribuţia statului la capitalul social al Societăţii Carpatica Feroviar România – S.A., precum şi alte plăţi în domeniul apărării.
