Grampet Group ar putea renunţa la 90% din creanţa asupra Societăţii de Transport Bucureşti (STB) dacă se găseşte o soluţie care să permită demararea contractului atribuit în urma licitaţiei din 2019 şi gestionarea sustenabilă a obligaţiilor financiare ale STB, susţine compania, într-un comunicat.
„În ultimii şase ani, demersurile Grampet Group şi ale Electroputere VFU Paşcani au avut un singur obiectiv: semnarea contractului atribuit în urma licitaţiei din 2019 şi construirea tramvaielor în România. Toate demersurile juridice au urmărit exclusiv respectarea rezultatului procedurii de achiziţie şi punerea în aplicare a hotărârilor definitive pronunţate în favoarea companiei. Pentru a face posibilă realizarea acestui proiect strategic, Grampet Group este dispus să renunţe la 90% din creanţa acumulată până la data încheierii unui acord, care în prezent a ajuns la valoarea de aproximativ 200 de milioane de euro, cu condiţia identificării unei soluţii care să permită demararea contractului şi gestionarea sustenabilă a obligaţiilor financiare ale STB, cu implicarea tuturor creditorilor relevanţi”, susţine sursa citată.
Astfel, compania propune semnarea contractului de achiziţie pentru cele 40 de tramvaie, cu actualizarea valorii acestuia în funcţie de rata inflaţiei, pentru a reflecta evoluţia costurilor intervenite de la lansarea procedurii, în conformitate cu prevederile legislaţiei aplicabile, şi extinderea achiziţiei de tramvaie la numărul maxim permis de licitaţie.
Această propunere este, însă, condiţionată de identificarea unei soluţii similare şi din partea instituţiilor statului. Grampet Group consideră că evitarea insolvenţei STB nu poate depinde exclusiv de efortul unui grup privat şi este firesc ca şi ceilalţi creditori importanţi ai societăţii, inclusiv ANAF, Ministerul Finanţelor şi celelalte instituţii competente, să contribuie la identificarea unei soluţii viabile, în limitele cadrului legal.
„Interesul nostru nu a fost niciodată executarea silită sau blocarea activităţii STB. De şase ani încercăm să punem în aplicare rezultatul unei licitaţii câştigate în mod legal şi confirmate prin hotărâri judecătoreşti definitive. Înţelegem dificultatea situaţiei financiare în care se află STB şi impactul pe care o eventuală insolvenţă l-ar avea asupra transportului public din Bucureşti. Tocmai de aceea, suntem pregătiţi să renunţăm la 90% din creanţa acumulată, pentru a face posibilă realizarea acestui proiect în România şi producerea tramvaielor la Electroputere VFU Paşcani. Considerăm însă că salvarea STB trebuie să fie un efort comun, în care şi instituţiile statului să îşi asume partea de responsabilitate”, a declarat Gruia Stoica, preşedintele şi fondatorul Grampet Group, citat în comunicat.
Grampet Group face apel la STB, Primăria Municipiului Bucureşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi autorităţile competente să analizeze cu celeritate această opţiune şi să identifice, în limitele cadrului legal aplicabil, soluţiile necesare pentru evitarea intrării STB în insolvenţă şi pentru asigurarea continuităţii serviciului public de transport.
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunţat luni că va convoca, marţi, o şedinţă de îndată a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) pentru a acorda un mandat expres Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) a STB şi a formula o recomandare către Consiliul de Administraţie privind declanşarea procedurii de insolvenţă.
„Nu îmi doresc insolvenţa STB. Mulţi politicieni evită chiar şi să rostească acest cuvânt. Însă am ajuns la concluzia că este singura măsură responsabilă prin care putem salva compania de la faliment, proteja salariile angajaţilor şi opri acumularea unor penalităţi tot mai mari, precum şi ieşirea din contracte incorecte şi lipsite de logică economică”, a scris Ciprian Ciucu, luni, pe Facebook.
Cu o activitate de peste 27 de ani pe piaţa locală şi europeană, cu afaceri în Germania, Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Republica Moldova, Serbia, Grecia, Slovenia şi Macedonia, Grampet este unul dintre cele mai mari grupuri feroviare şi operator logistic privat din Europa Centrală şi de Sud-Est.
