Accesul la evenimentele „Împreună Protejăm România” este permis exclusiv pe baza invitației nominale și netransmisibile emise de organizatori.

Prezența și susținerea discursurilor în cadrul seriei de evenimente din București nu implică niciun cost pentru invitați și nu sunt condiționate de achiziția unor servicii de promovare sau parteneriat.

Comitetul Economic şi Financiar al UE a avizat favorabil cererea de plată în valoare de 2,62 miliarde euro

Cererea de plată nr. 4 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de 2,62 miliarde euro, a primit aviz favorabil din partea Comitetului Economic şi Financiar al Uniunii Europene, iar România este aproape de încasarea integrală a fondurilor, a anunţat vineri Ministerul Finanţelor.

„Cererea de plată nr. 4 din PNRR a primit avizul favorabil al Comitetului Economic şi Financiar al UE. Plata efectivă urmează să fie autorizată după etapa finală de comitologie din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. România este aproape de încasarea integrală a celei de-a patra cereri de plată din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde euro, fonduri nerambursabile, după ce Comitetul Economic şi Financiar al Uniunii Europene a luat act, în reuniunea din 4 iunie, de opinia favorabilă privind îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor aferente acestei cereri. Cererea de plată nr. 4 include 38 de jaloane şi 24 de ţinte, evaluate favorabil de Comisia Europeană la 14 mai 2026. Este o cerere de plată fără suspendări, ceea ce înseamnă că toate jaloanele şi ţintele incluse au fost considerate îndeplinite satisfăcător”, se arată în comunicatul MF.

Potrivit sursei citate, ultima etapă procedurală înainte de autorizarea plăţii este procedura de comitologie în cadrul Comitetului privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, programată în cursul acestei luni.

„Aprobarea acestei etape pentru cererea de plată nr. 4, în valoare de 2,62 miliarde euro, fără nicio suspendare, este un semnal foarte important pentru România. Arată că, atunci când există coordonare şi ritm, putem livra jaloane, reforme şi investiţii într-un calendar foarte strâns. Miza următoare este de asemenea majoră: trebuie să maximizăm sumele rămase disponibile prin PNRR până la termenul final din 2026. Fiecare euro atras contează pentru investiţii, pentru reforme şi pentru credibilitatea României. PNRR rămâne una dintre principalele surse de finanţare pentru investiţiile României într-o perioadă în care consolidarea fiscală trebuie să continue. De aceea, nu este suficient să bifăm etape procedurale. Trebuie să transformăm aceste fonduri în proiecte finalizate, reforme aplicate şi investiţii care se văd în economie”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

A patra cerere de plată a fost depusă de România la 19 decembrie 2025, iar parcurgerea rapidă a etapelor de evaluare la nivel european este importantă în contextul în care Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă intră în ultima sa fază de implementare.

Conform calendarului european, jaloanele şi ţintele din PNRR trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, iar ultima cerere de plată trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie 2026.

Potrivit evaluării europene, România a înregistrat progrese în domenii-cheie precum: revizuirea sistemului fiscal şi modernizarea procedurilor de administrare fiscală.

În opinia Comitetului Economic şi Financiar se precizează, de asemenea, că nu există dovezi privind o inversare a măsurilor asociate jaloanelor şi ţintelor îndeplinite anterior.

De asemenea, în comunicat se precizează că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României are, în forma actuală, o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro reprezintă granturi şi 7,84 miliarde euro împrumuturi.

După autorizarea plăţii aferente cererii nr. 4, sumele primite de România prin PNRR vor ajunge la aproximativ 12,97 miliarde euro, inclusiv prefinanţarea, ceea ce înseamnă o rată de absorbţie de aproximativ 61% din alocarea totală.

Ministerul Finanţelor evidenţiază că accelerarea implementării PNRR rămâne esenţială pentru susţinerea investiţiilor publice, reducerea presiunii asupra bugetului naţional şi menţinerea credibilităţii României în relaţia cu partenerii europeni şi pieţele financiare.

Articole similare

INS arată dezastrul: Economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru

Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2025, şi cu
Citește →

Antibiotice a crescut mult vânzările în SUA şi intră și în Spania

Compania Antibiotice estimează pentru 2026 o creştere de aproximativ 25% a vânzărilor pe piaţa Statelor Unite ale Americii şi îşi extinde prezenţa în Europa prin
Citește →

Comisia Europeană a aprobat cererea Transgaz pentru a permite aprovizionarea diversificată cu gaze a Ucrainei

Comisia Europeană a aprobat, vineri, modificarea angajamentelor asumate în luna martie 2020 de Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A, în contextul unui caz
Citește →