Accesul la evenimentele „Împreună Protejăm România” este permis exclusiv pe baza invitației nominale și netransmisibile emise de organizatori.

Prezența și susținerea discursurilor în cadrul seriei de evenimente din București nu implică niciun cost pentru invitați și nu sunt condiționate de achiziția unor servicii de promovare sau parteneriat.

Cum a ajuns inflația iar aproape de 10%: Creșteri uriașe la energie electrică, de peste 57%, și alimente

Energia electrică a continuat să înregistreze cea mai mare creştere de preţ din ultimul an, majorându-se cu 57,2% în martie 2026, comparativ cu aceeaşi lună din 2025, pe fondul eliminării schemei de plafonare, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut şi în acest interval la cafea, preţul acesteia urcând cu 23,29%. Fructele proaspete s-au scumpit cu 14,23% faţă de anul trecut, în vreme ce preţurile la fructe şi conservele din fructe sunt mai mari cu 11,79%.

Preţurile din grupa produselor din zahăr, produse zaharoase şi miere de albine au crescut cu 11,16%.

Alte creşteri substanţiale se constată şi la laptele de vacă, 9,69%, la pâine, 9,86%, şi la carnea de bovine, 11,47%, în timp ce carnea de pasăre s-a scumpit cu 7,73%.

Potrivit statisticii, ouăle şi-au mărit tariful în acest interval cu 14,63%.

La categoria băuturi alcoolice, preţul berii s-a majorat, în ultimul an, cu 7,74%, iar cel al vinului cu 6,19%.

Altă majorare importantă a tarifelor se constată şi la peştele proaspăt, cu 7,91%, la ulei, +7,31%, la citrice, +9,35%, iar carnea de porc s-a scumpit cu 3,08%.

INS menţionează că există şi reduceri de preţ în martie comparativ cu martie 2025 la unele produse alimentare cum ar fi cartofii (-11,08%), fasolele boabe şi alte leguminoase (-5,01%), făina (-3,38%) şi mălaiul (-1,78%).

O scădere de până la un procent faţă de anul trecut la perioadă se consemnează la zahăr, tariful diminuându-se în acest caz cu (-0,52%).

Dintre mărfurile nealimentare, scumpirile cele mai însemnate din martie continuă să se menţină la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 57,2%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea preţurilor energiei electrice.

Alte majorări ale tarifelor în această categorie au mai fost consemnate la energia termică (13,41%), la cărţi, ziare, reviste (10,11%), detergenţi (9,89%), tutun şi ţigări (7,42%).

Nu în ultimul rând, şi medicamentele şi-au majorat preţurile în martie, cu 4,13%, iar combustibilii cu 12,93% însemnând o creştere cu 8,74 puncte procentuale faţă de creşterea pe care au avut-o în luna februarie 2026 la perioadă.

În perioada martie 2026 – martie 2025, s-a înregistrat şi o singură scădere de preţ, respectiv la gaze, cu 7,08%.

În categoria serviciilor, cele mai mari creşteri de preţuri în martie 2026 comparativ cu luna similară din 2025 s-au consemnat ca şi luna trecută în cazul biletelor CFR, acestea majorându-se cu 24,40%, urmate de cele de apă, canal şi salubritate cu 15,49%, cele de igienă şi cosmetică, cu 14,12% şi cele ale altor servicii cu caracter industrial cu 15,68%.

Alte creşteri însemnate în această categorie, pe parcursul unui an, s-au înregistrat la serviciile de reparaţii auto, 13,55%, serviciile de confecţionat şi reparat încălţăminte şi îmbrăcăminte, 13,91%.

Chiriile au crescut în ultimul an cu 8,26%. În acelaşi timp, asistenţa medicală a devenit mai scumpă cu 12,26%, transportul urban şi-a majorat tariful cu 8,88%, iar cel interurban rutier cu 9,48%.

Singura scădere de preţ în această categorie continuă să fie înregistrată în cazul tarifelor serviciilor aeriene, care s-au diminuat faţă de anul anterior la perioadă cu 7,49%.

Tarifele serviciilor poştale care îşi reduseseră cotele în lunile anterioare, de această dată, în martie 2026 faţă de luna similară din 2025, s-au majorat cu 9,79%.

INS precizează că în calculul inflaţiei începând cu luna august 2025 s-a luat în considerare încetarea schemei de sprijin privind plafonarea preţurilor energiei electrice instituită prin OUG nr. 6/2025, cu modificările şi completările ulterioare.

Articole similare

Prof. univ. dr. Viorel Jinga, la conferința dedicată sănătății în cadrul ‘Bucharest Leaders Summit: United for a Better World’: ‘Nu mai este suficient să tratăm boala. Avem nevoie de un sistem care prevede, previne, coordonează și integrează’

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, prof. univ. dr. Viorel Jinga, a pledat pentru transformarea profundă a sistemului sanitar românesc, prin
Citește →

Prof. univ. dr. Diana-Loreta Păun: ‘Fertilitatea nu este doar o problemă medicală. Este o investiție în viitorul societății noastre’

Prof. univ. dr. Diana-Loreta Păun, șefa Secției de Endocrinologie a Spitalului Universitar de Urgență București și prodecan pentru Cercetare Științifică și Inovare al Facultății de
Citește →

Analistul Adrian Negrescu indică primele semnale de redresare structurală în România: ‘Corecţia istorică a deficitului bugetar’

România traversează cea mai amplă consolidare fiscală din ultimul deceniu, în condiţiile în care deficitul bugetar s-a redus la 23,9 miliarde de lei în primele
Citește →