Propunerea Metrorex de majorare a tarifului de călătorie de la 5 la 7 lei, la doar un an după creşterea de la 3 la 5 lei, reprezintă o scumpire fără precedent pe piaţa transportului de călători din România şi nu este susţinută de îmbunătăţiri ale serviciilor, susţine consultantul economic Adrian Negrescu.
„Metrorex vrea să crească preţul călătoriei cu metroul de la 5 la 7 lei. Această decizie extrem de controversată vine la doar un an după ce tariful a fost crescut brusc de la 3 la 5 lei. Vorbim despre o scumpire succesivă fără absolut niciun precedent pe piaţa transporturilor de călători din România. Toate aceste decizii se întâmplă sub privirile aparent pasive ale Ministerului Transporturilor”, a scris acesta, luni, pe pagina sa de Facebook, după ce în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora Consiliul de Administraţie al Metrorex intenţionează să majoreze tariful de călătorie de la 5 la 7 lei.
În opinia sa, o majorare tarifară de o asemenea amploare ar trebui să fie susţinută de o motivaţie economică solidă şi vizibilă în calitatea serviciilor.
„Realitatea din teren este însă cu totul alta. Călătorii se confruntă zilnic cu aglomeraţie, trenuri vechi fără aer condiţionat şi întârzieri majore în livrarea noilor garnituri din contractele publice”, a adăugat el.
Astfel, singura explicaţie a scumpirii pare să fie acoperirea nivelului salarial din cadrul companiei, consideră Negrescu.
„Veniturile obţinute strict din vânzarea de bilete şi abonamente sunt total insuficiente pentru a ţine metroul în mişcare. Pentru a putea funcţiona, compania se bazează an de an pe subvenţii masive pompate direct de la bugetul de stat. Aceste ajutoare financiare guvernamentale depăşesc în mod frecvent pragul uriaş de 700 sau chiar 800 de milioane de lei”, a adăugat consultantul economic.
Datele bugetare oficiale din 2025 arată o discrepanţă uriaşă în gestionarea fondurilor, menţionează el.
„Salariile şi sporurile reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli curente. Mai exact, cheltuielile cu personalul au ajuns să reprezinte 37,95% din totalul bugetului. Asta înseamnă un efort financiar de aproximativ 1,05 miliarde de lei direcţionat exclusiv către angajaţi”, a mai scris Negrescu.
Potrivit acestuia, suma destinată salariilor este mai mare decât restul cheltuielilor de exploatare adunate, care însumează 1,02 miliarde de lei, adică o pondere de 36,75%.
În tot acest timp, achiziţia de bunuri şi servicii esenţiale abia atinge 25,07%. În acest procent mic intră plata pentru energia electrică necesară circulaţiei, piesele de schimb, utilităţile şi mentenanţa zilnică a trenurilor, având alocat un buget de doar 697 de milioane de lei.
„Este revoltător faptul că Ministerul Transporturilor închide ochii la derapajele financiare, iar interesele călătorilor rămân complet neapărate”, susţine specialistul.
Din cauza acestei lipse cronice de viziune, Metrorex a devenit prototipul perfect al companiei de tip „gaură neagră” pentru bugetul naţional, a subliniat Negrescu.
„Avem de-a face cu o entitate de stat complet nereformată, care impune tarife din ce în ce mai aspre pentru servicii publice de o calitate adesea îndoielnică. Lipsa de performanţă managerială este acoperită simplu prin creşterea preţului la turnicheţi. Astfel, o singură întrebare legitimă rămâne pe buzele sutelor de mii de navetişti bucureşteni. Oare când vom asista la o reformă reală şi asumată în cadrul acestei companii vitale?”, a completat Adrian Negrescu.
