Accesul la evenimentele „Împreună Protejăm România” este permis exclusiv pe baza invitației nominale și netransmisibile emise de organizatori.

Prezența și susținerea discursurilor în cadrul seriei de evenimente din București nu implică niciun cost pentru invitați și nu sunt condiționate de achiziția unor servicii de promovare sau parteneriat.

INS anunță că numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu aproape 10%

Numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale s-a redus cu 8,4%, la 4154, în primele două luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate marţi.

Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-130 autorizaţii), Sud-Est (-120), Nord-Vest (-63), Centru şi Bucureşti-Ilfov (-43 fiecare) şi Nord-Est (-32). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (+29 autorizaţii) şi Sud-Muntenia (+21).

În februarie, s-au eliberat 2386 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, cu o suprafaţă utilă totală de 653.685 mp (+22,8%), în creştere cu 35% faţă de luna ianuarie 2026 şi în scădere cu 8,8% faţă de luna februarie 2025.

Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, 68,2% sunt pentru zona rurală.

În profil teritorial, creşterea faţă de luna precedentă este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Centru (+159 autorizaţii), Vest (+146), Nord-Est (+114), Sud-Muntenia (+70), Bucureşti-Ilfov (+51), Nord-Vest (+42), Sud-Est (+20) şi Sud-Vest Oltenia (+16).

Comparativ cu februarie 2025, se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-8,8%) şi o creştere a suprafeţei utile totale (+8,7%).

În profil teritorial, această scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-231 autorizaţii) este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (-92 autorizaţii), Nord-Vest (-82), Vest (-45), Bucureşti-Ilfov (-33) şi Sud-Vest Oltenia (-4). Creşteri s-au înregistrat în Nord-Est (+11 autorizaţii), Sud-Muntenia (+9) şi Centru (+5).

În luna februarie a acestui an, au fost eliberate şi 488 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (+29,4% faţă de luna ianuarie 2026), în suprafaţă utilă totală de 278.534 mp (+58,3%).

Comparativ cu ianuarie 2026, s-a înregistrat o creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (+102.631 mp) reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia (+34253 mp), Nord-Est (+29742), Bucureşti-Ilfov (+27725), Nord-Vest (+14279) şi Centru (+13364). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia (-9912 mp), Vest (-6222) şi Sud-Est (-598).

Pe de altă parte, faţă de luna februarie 2025, s-a înregistrat o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (-3,9%) şi o creştere a suprafeţei utile totale (+0,5%).

În profil teritorial, această creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (+1468 mp) este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia (+32635 mp), Nord-Est (+28908), Bucureşti-Ilfov (+23221) şi Sud-Muntenia (+1687). Scăderi s-au înregistrat în Nord-Vest (-50477 mp), Centru (-32100), Vest (-1739) şi Sud-Est (-667).

Articole similare

BNR afirmă că decizia Consiliului Concurenţei legată de activitatea bancară pe piaţa monetară are nevoie de o serie de clarificări

Banca Naţională a României (BNR) consideră că decizia Consiliului Concurenţei privind activitatea unor bănci pe piaţa monetară necesită clarificări suplimentare pentru a evita apariţia unor
Citește →

Banca Mondială a revizuit previziunile privind avansul economiei româneşti

Economia românească ar urma să înregistreze anul acesta o creştere zero, faţă de un avans de 1,3% prognozat în ianuarie, conform celui mai recent raport
Citește →

Dragoş Pîslaru: ‘Reforma salarizării nu poate fi construită împotriva celor care lucrează în sistemul public’

Reforma salarizării nu poate fi construită împotriva celor care lucrează în sistemul public, ci împreună cu ei, iar dialogul este absolut necesar atunci când este
Citește →