România nu se confruntă cu o criză iminentă, însă rămâne una dintre cele mai expuse economii din Europa Centrală şi de Est (ECE), atât din cauza inflaţiei persistente, a deficitelor ridicate şi a riscurilor de finanţare în creştere, cât şi a constrângerilor structurale care limitează capacitatea de ajustare, sunt de părere specialiştii de la Allianz Trade.
„Deşi inflaţia a intrat pe un trend descendent la nivel regional, România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale inflaţiei din Europa Centrală şi de Est. Presiunile asupra preţurilor sunt alimentate de rigidităţi structurale, de dinamica salariilor şi de transmiterea incompletă a politicii monetare. Această evoluţie afectează puterea de cumpărare a populaţiei şi menţine un grad ridicat de incertitudine pentru mediul de afaceri. Comparativ cu alte economii din regiune, temperarea mai rapidă a inflaţiei a permis o normalizare mai clară a condiţiilor economice (…) După o performanţă economică modestă, economia României continuă să se redreseze într-un ritm inferior celui înregistrat de majoritatea economiilor din Europa Centrală şi de Est. Deşi ciclul economic regional începe să se stabilizeze, România rămâne afectată de persistenţa dezechilibrelor interne, care frânează revenirea cererii şi a investiţiilor. Comparativ cu alte economii, Polonia sau Cehia beneficiază de fundamente macroeconomice mai solide, care le permit o normalizare mai rapidă a activităţii economice”, se arată într-o analiză de specialitate, publicată joi.
Potrivit sursei citate, cea mai importantă vulnerabilitate a României rămâne deteriorarea accentuată a poziţiei fiscale şi externe. Astfel, deficitul bugetar a crescut la 8,7% din PIB în 2024, pe fondul majorărilor semnificative ale pensiilor şi salariilor din sectorul public, precum şi al cheltuielilor ridicate asociate ciclului electoral, iar în paralel deficitul de cont curent s-a adâncit la 8,2% din PIB, reflectând creşterea importurilor, performanţa slabă a exporturilor şi pierderea competitivităţii costurilor.
„Toţi aceşti factori au dus la o poziţie externă evaluată ca fiind semnificativ mai slabă decât nivelul compatibil cu fundamentele economice şi politicile considerate sustenabile. Deşi România îşi menţine statutul de investment grade, toate agenţiile majore de rating au revizuit perspectiva la negativ, semnalând îngrijorări legate de sustenabilitatea fiscală şi de vulnerabilităţile de finanţare (…) Pentru a reduce dezechilibrele bugetare şi externe, autorităţile au adoptat un pachet de măsuri fiscale, incluzând creşteri de taxe şi măsuri de limitare a cheltuielilor. Cu toate acestea, riscurile de finanţare rămân ridicate, în contextul deficitelor încă mari şi al creşterii datoriei publice”, avertizează specialiştii.
În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, aceasta continuă să fie lentă, iar conform datelor existente, la jumătatea anului 2025, rata de utilizare a fondurilor din NGEU (NextGenerationEU n.r.) era de aproximativ 38%, în timp ce pe fondurile structurale, de circa 17% din sumele angajate, niveluri inferioare celor înregistrate în alte state din regiune.
„Capacitatea administrativă redusă şi blocajele în procedurile de achiziţii publice continuă să afecteze implementarea investiţiilor. Deşi mediul de afaceri este considerat adecvat, lipsa reformelor structurale în sectoare economice cheie şi execuţia lentă a investiţiilor publice limitează potenţialul de creştere pe termen mediu. Aceste constrângeri afectează competitivitatea şi capacitatea economiei de a recupera decalajele faţă de alte economii din Europa Centrală şi de Est”, se menţionează în analiza celor de la Allianz Trade.
Pe de altă parte, specialiştii consideră că instabilitatea guvernamentală şi fragmentarea politică afectează coerenţa şi predictibilitatea politicilor economice.
„Presiunile electorale recente au contribuit la relaxarea disciplinei fiscale, amplificând dezechilibrele macroeconomice într-un context regional şi global marcat de incertitudine. În concluzie, România nu se confruntă cu o criză iminentă, însă rămâne una dintre cele mai expuse economii din Europa Centrală şi de Est, atât din cauza inflaţiei persistente, a deficitelor ridicate şi a riscurilor de finanţare în creştere, cât şi din cauza constrângerilor structurale care limitează capacitatea de ajustare”, conform asigurătorului.
Allianz Trade este prezentă pe piaţa asigurărilor din 52 de ţări şi are 5.500 de angajaţi. În 2021, cifra de afaceri a companiei a fost de 2,9 miliarde de euro, iar tranzacţiile comerciale globale asigurate au reprezentat o expunere de 931 miliarde de euro.
