Rata anuală a inflaţiei îşi va prelungi scăderea lentă în primul trimestru din 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creştere, pe fondul influenţelor decurgând din efecte de bază, precum şi din evoluţia cotaţiilor unor mărfuri şi din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază.
Ulterior, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă abruptă în trimestrul III 2026, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului ţintei, conform Raportului asupra inflaţiei, ediţia februarie 2026, analizat şi aprobat marţi de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.
„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei îşi va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creştere, pe fondul influenţelor decurgând din efecte de bază, precum şi din evoluţia cotaţiilor unor mărfuri şi din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor. Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte însă o corecţie descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două şocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului ţintei, în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească până la finele anului curent, pe fondul progresului corecţiei bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior”, se menţionează într-un comunicat al BNR.
Banca Centrală semnalează însă că incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent, corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană şi procedurii de deficit excesiv.
Astfel, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice şi tensiunile comerciale globale, iar, pe de altă parte, planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE.
„În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, mai cu seamă a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice. Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune”, subliniază BNR.
Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de marţi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
