Băncile centrale trebuie să acţioneze uneori în contrapondere cu politici bugetare excesive pentru a-şi îndeplini obiectivul de stabilitate a preţurilor, mai ales atunci când deficitele sunt lipsite de sustenabilitate, susţine viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Cosmin Marinescu, într-o analiză publicată pe blogul personal.
„De vreme ce băncile centrale nu controlează oferta de bunuri din economie, rezultă că îndeplinirea obiectivului de asigurare a stabilităţii preţurilor trebuie să decurgă doar din „managementul” cantităţii de bani sau al masei monetare din economie. Dar aceasta nu reflectă doar operaţiunile băncilor centrale şi procesul de creaţie monetară la care băncile comerciale participă decisiv, ci şi măsurile bugetare ale guvernelor”, a scris Cosmin Marinescu, în articolul „EducaţieFinanciară: Preţul banilor nu este rata dobânzii”.
El menţionează că politicile publice care determină creşterea deficitelor bugetare contribuie, totodată, şi la expansiunea masei monetare din economie, atât pe canalul veniturilor populaţiei, cât şi al sistemului financiar şi de credit. În aceste condiţii, rolul „operativ” al băncilor centrale este unul esenţial, de a tempera expansiunea monetară şi de a absorbi lichiditate din piaţă.
„Pentru îndeplinirea obiectivelor cheie privind stabilitatea preţurilor, băncile centrale trebuie să acţioneze uneori în contrapondere cu politicile bugetare excesive, mai ales atunci când deficitele sunt lipsite de sustenabilitate. Dacă acest lucru nu se întâmplă, consecinţa este persistenţa inflaţiei înalte, caz în care băncile centrale ajung să rateze obiectivele de stabilitate privind valoarea monedei naţionale. De aceea, independenţa băncilor centrale este o condiţie indispensabilă pentru a beneficia pe termen lung de politici monetare sănătoase şi monede stabile. În acest sens, educaţia financiară a publicului şi a mediului economic reprezintă un ingredient esenţial pentru calitatea politicilor publice şi dezvoltarea sustenabilă a ţării”, a precizat Cosmin Marinescu.
