Accesul la evenimentele „Împreună Protejăm România” este permis exclusiv pe baza invitației nominale și netransmisibile emise de organizatori.

Prezența și susținerea discursurilor în cadrul seriei de evenimente din București nu implică niciun cost pentru invitați și nu sunt condiționate de achiziția unor servicii de promovare sau parteneriat.

Cifrele care arată încotro se îndreaptă România: Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat doar 0,46% din PIB în 2024

Conferința ”România – polul cercetării și inovării”

Cheltuielile de cercetare-dezvoltare în România au reprezentat 0,46% din PIB în anul 2024, din care: 0,3% pentru sectorul privat şi 0,16% pentru sectorul public, fiind cheltuiţi 8,079 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni.

Statistica oficială menţionează că, la sfârşitul anului trecut, 50.579 salariaţi îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare, în creştere cu 5,1% faţă de anul 2023. Dintre aceştia, 22.921 erau femei, respectiv 45,3%.

În anul 2024, din cele 8,079 miliarde de lei cheltuite pentru cele patru sectoare de performanţă ale activităţii de cercetare-dezvoltare, 7,347 miliarde de lei au reprezentat cheltuieli curente (90,9%) şi 732 milioane lei cheltuieli de capital, respectiv 9,1%.

După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, în anul specificat, sursele furnizate de întreprinderi au avut cea mai ridicată pondere, respectiv 53,6%, urmate de fondurile publice (inclusiv fondurile publice generale universitare), respectiv 28,4%.

Pe surse de finanţare, cele mai mari sume provenite din fondurile publice au fost primite de unităţile din sectorul guvernamental, cu o pondere de 80,5%, urmate de unităţile din sectorul învăţământ superior cu o pondere de 42,7%.

Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unităţile din sectorul mediului de afaceri (63,6%), sectorul învăţământ superior (21,6%) şi sectorul guvernamental (14,2%).

La sfârşitul anului 2024, după nivelul de pregătire profesională al salariaţilor care au lucrat în activitatea de cercetare-dezvoltare, 44.370 salariaţi aveau studii superioare.

Din totalul salariaţilor implicaţi în activitatea de cercetare-dezvoltare, 38,8% au avut ca nivel de pregătire studii doctorale şi programe postdoctorale, 48,9% au avut studii superioare de licenţă, master şi/sau cursuri şi studii postuniversitare şi 12,3% alt nivel de pregătire (exclusiv superioară). Dintre salariaţii cu studii doctorale şi programe postdoctorale, 51,4% au fost femei.

În funcţie de orele efectiv lucrate, 72,8% dintre salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare în anul 2024, au lucrat cu normă întreagă de timp.

Pe categorii de ocupaţii, în anul 2024 ponderea cea mai mare a salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentată de cercetători 63,6% din total, respectiv 32.163 salariaţi, în creştere cu 981 salariaţi, comparativ cu anul 2023.

Articole similare

AGERPRES își digitalizează arhiva istorică. 200.000 de fotografii și texte vor putea fi consultate online

AGERPRES va digitaliza 200.000 de fotografii și texte din arhiva sa istorică și le va pune la dispoziția publicului online, în cadrul unui proiect în
Citește →

Cseke Attila, de la UDMR, a primit aviz pozitiv pentru Ministerul Dezvoltării

Cseke Attila, propus ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, a primit, marţi, aviz pozitiv în Comisiile parlamentare reunite pentru administraţie publică. S-au înregistrat 23
Citește →

Mihai Dimian, de la PNL, a primit aviz negativ în Comisiile de învăţământ şi ştiinţă

Comisiile reunite pentru învăţământ şi ştiinţă ale Camerei Deputaţilor şi Senatului i-au acordat, marţi, aviz negativ lui Mihai Dimian, propus pentru funcţia de ministru al
Citește →