Board-ul Fondului Monetar Internaţional solicită României un mix adecvat de politici şi reforme structurale ambiţioase pentru a sprijini creşterea, a restabili sustenabilitatea fiscală şi a proteja stabilitatea financiară, potrivit raportului elaborat de instituţia financiară internaţională, în urma consultărilor de la Bucureşti pe marginea Articolului IV.
„Directorii executivi au salutat pachetul amplu de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, adoptat recent, care marchează un pas important în abordarea deficitelor gemene în creştere. Pe fondul unei consolidări fiscale ample necesare şi cu riscuri înclinate în sens negativ, directorii au solicitat un mix adecvat de politici şi reforme structurale ambiţioase pentru a sprijini creşterea, a restabili sustenabilitatea fiscală şi a proteja stabilitatea financiară”, se arată în documentul citat.
Directorii FMI au subliniat importanţa executării complete a consolidării fiscale planificate în 2025-2026, urmată de ajustări suplimentare pe termen mediu pentru a consolida încrederea pieţei şi a asigura sustenabilitatea fiscală.
În opinia acestora, pentru a facilita o consolidare fiscală favorabilă creşterii şi echităţii, reformele fiscale suplimentare pe termen mediu ar trebui să urmărească mobilizarea veniturilor şi îmbunătăţirea echităţii, consolidând în acelaşi timp stimulentele pentru muncă şi păstrând atractivitatea pentru investiţiile de capital.
„Câţiva directori au recomandat prudenţă în aplicarea noilor măsuri fiscale, pentru a evita descurajarea suplimentară a cererii interne. Directorii au recomandat continuarea eforturilor în reformele structurale fiscale, inclusiv în managementul finanţelor publice, pentru a îmbunătăţi guvernanţa fiscală şi eficienţa cheltuielilor”, se mai arată în raport.
Pe de altă parte, reprezentanţii FMI au fost de acord că reapariţia presiunilor inflaţioniste necesită o abordare precaută a politicii monetare, pentru a asigura revenirea durabilă a inflaţiei în intervalul de prognoză. Ei au recomandat ca reducerile ratei dobânzii să fie reluate doar după ce creşterea salariilor şi a preţurilor se moderează într-un mod susţinut. Directorii au remarcat că o creştere graduală, pe termen mediu, a flexibilităţii cursului de schimb ar spori rezilienţa economiei la şocuri. Cu toate acestea, un număr de directori au recomandat o abordare prudentă a unei flexibilităţi mai mari a cursului pe termen scurt, având în vedere expunerea valutară semnificativă a României.
Directorii au salutat şi întărirea solidităţii sectorului financiar, care a înregistrat bilanţuri bancare mai robuste. Totuşi, în contextul creşterii expunerii băncilor la datoria suverană, al creşterii puternice a creditului de consum şi al volumului considerabil de credite neacoperite la risc valutar, ei au subliniat necesitatea continuării monitorizării calităţii activelor, testării la stres a condiţiilor de lichiditate şi consolidării managementului crizelor.
Totodată, oficialii FMI au subliniat importanţa avansării reformelor structurale în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al autorităţilor şi a îmbunătăţirii managementului investiţiilor publice pentru a debloca fondurile disponibile ale Uniunii Europene (UE).
„Aceste reforme, împreună cu utilizarea completă a fondurilor UE, vor spori potenţialul de creştere pe termen mediu şi vor sprijini consolidarea fiscală şi reechilibrarea externă. Reformele în domeniul guvernanţei, inclusiv o mai bună gestionare a sectorului întreprinderilor de stat şi o mai mare predictibilitate a cadrului de reglementare, sunt de asemenea cruciale pentru a consolida atractivitatea României pentru investiţii. Creşterea ratei de participare pe piaţa muncii prin investiţii în capitalul uman ar contribui la atenuarea efectelor unei perspective demografice nefavorabile. Tranziţia planificată a României către o economie cu emisii reduse de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice la nivelul UE, va contribui la consolidarea securităţii energetice”, punctează sursa citată.
O misiune a FMI, condusă de Joong Shik Kang, a analizat în septembrie, la Bucureşti, recentele evoluţii ale economiei româneşti.
Echipa Fondului a avut întâlniri cu oficiali din cadrul Ministerului Finanţelor, Băncii Naţionale a României, şi alte agenţii guvernamentale, precum şi cu reprezentanţi ai sectorului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale.
Consultările în baza Articolului IV constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul acestora este de a examina situaţia financiară şi economică la nivel naţional şi de a formula recomandări generale referitoare la politicile monetare, financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.
În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.
În acest an a mai avut loc o misiune FMI la Bucureşti, condusă tot de Joong Shik Kango, în perioada 3 – 7 februarie 2025.
Fondul Monetar Internaţional previzionează că economia României va creşte, în 2025, cu 1%, iar în 2026 cu 1,4%, estimări în scădere comparativ cu cele din primăvară, de 1,6% şi, respectiv 2,8%.
