Senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Senatul României, a prezentat vineri, 7 noiembrie 2025, în cadrul panelului Securitate euro-atlantică din cadrul Bucharest Leaders’ Summit – A Roadmap to the Future, o viziune strategică privind poziționarea României în ceea ce numește „era dronelor” — o etapă în care tehnologia autonomă reconfigurează fundamental securitatea globală.
Potrivit senatoarei, dronele nu mai reprezintă doar mijloace de zbor, ci „senzori, arme și mesageri ai unei noi paradigme strategice”, schimbând modul în care sunt purtate conflictele militare și redefinind inclusiv conceptul de suveranitate aeriană.
România, deja activă în arhitectura tehnologică NATO
Nicoleta Pauliuc a subliniat că România nu este spectator în această transformare, ci a trecut la consolidarea capacităților sale autonome și integrate în structurile euro-atlantice.
”În prezent, Armata României operează:
18 Bayraktar TB2, organizate în sisteme tactice complete;
platforme Watchkeeper pentru recunoaștere de înaltă performanță;
drone Vector pentru misiuni de rază scurtă;
drone navale V-BAT pentru supravegherea Mării Negre.
De asemenea, la Academia Forțelor Terestre din Sibiu funcționează deja un laborator dedicat dezvoltării de drone FPV, adaptate pentru instruire și simulare.”, a spus senatoarea Pauliuc.
De la cumpărare la producție națională
În contextul geopolitic actual, senatorul a declarat că întrebarea esențială nu mai este ce drone cumpărăm, ci ce drone producem:
„România are resurse, competențe și parteneri pentru a deveni producător regional de soluții autonome, nu doar consumator de tehnologie.”
Ea a evidențiat parteneriatul cu Ucraina în cadrul programului SAFE, precum și colaborările cu institutele tehnice și universitățile militare, cu scopul de a dezvolta o „școală românească de drone”.
Apărare anti-dronă și „Zidul de Drone” european
În zona anti-dronă, România a făcut pași decisivi prin achiziția sistemelor SHORAD și VSHORAD, respectiv prin integrarea sistemelor Gepard în apărarea tactică.
Pe dimensiunea europeană, România participă la inițiativa „Zidul de Drone”, o rețea de apărare care va proteja flancul estic al UE și NATO până în 2027.
Etica autonomiei militare: „Omul rămâne în centru”
Un punct-cheie al discursului a vizat responsabilitatea morală în utilizarea inteligenței artificiale:
„Putem integra inteligența artificială, dar nu o putem lăsa să decidă singură asupra vieții și morții. Omul trebuie să rămână în centrul deciziei. Apărăm nu doar teritorii, ci valori.”
Nicoleta Pauliuc a transmis că România are ocazia de a trece de la o apărare reactivă la o inovație strategică, devenind un actor vizionar în securitatea autonomă.
„Viitorul se scrie acum. România trebuie să fie parte din el — nu doar ca beneficiar al tehnologiei, ci ca arhitect al securității viitorului.”, a spus Nicoleta Pauliuc.
Senatoarea Nicoleta Pauliuc a participat, vineri, la Conferinţa dedicată domeniului securității euro-atlantice din seria conferinţelor „Bucharest Leaders’ Summit – A Road Map to the Future”, organizată de Grupul de presa MediaUno, Institutul Național de Statistică și Departamentul de Dezvoltare Durabilă în perioada 3 – 21 noiembrie 2025.
MEDIAUNO.RO publică mesajul integral transmis de Nicoleta Pauliuc:
”Tema mea este despre acel viitor care deja zboară deasupra noastră: trecerea de la forța mecanică la inteligența autonomă. Puține domenii ilustrează mai bine această transformare decât cel al dronelor. Ceea ce părea nu demult o fantezie științifico-fantastică este astăzi realitate militară, economică și geopolitică. Dronele nu mai sunt doar aparate care zboară — sunt senzori, sunt arme, sunt mesageri ai unei noi paradigme strategice. Ele schimbă totul: de la modul în care se poartă războaiele la felul în care definim suveranitatea spațiului aerian.
1. România în era dronelor — între achiziție și autonomie
România nu mai este un spectator al acestei revoluții; am trecut la acțiune. Armata României operează deja 18 drone Bayraktar TB2, organizate în sisteme tactice complete, cu echipe instruite în țară și în Turcia. Această capacitate, testată în teatre de operații, ne oferă ochiul și precizia necesare pentru supravegherea flancului estic al NATO. România a contractat, de asemenea, platforme Watchkeeper pentru recunoaștere de înaltă performanță și drone Vector din Germania pentru misiuni de rază scurtă. La Academia Forțelor Terestre din Sibiu, un laborator de drone dezvoltă modele FPV — soluții rapide, accesibile și adaptabile pentru antrenamente și simulări. Forțele Navale operează drone V-BAT pentru supravegherea Mării Negre și protejarea infrastructurii maritime. Această diversificare asigură interoperabilitate NATO și reziliență tehnologică națională.
2. Ce drone producem — și de ce trebuie să producem mai multe
Întrebarea „Ce drone cumpărăm?” este importantă, dar întrebarea strategică este „Ce drone producem?”. România are resurse, competențe și parteneri pentru a deveni un producător regional de soluții autonome, nu doar un consumator de tehnologie. În parteneriat cu Ucraina, prin programul SAFE, discutăm dezvoltarea unor capabilități de producție de drone care pot fi extinse rapid. Colaborările cu institutele tehnice și universitățile de apărare pot crea o veritabilă „școală românească de drone”, bazată pe inovație, miniaturizare și AI aplicat. Într-o lume în care dronele devin muniția ieftină, flexibilă și decisivă, a produce înseamnă a furniza securitate. Statele care pot construi, adapta și exporta drone — chiar și în volume mici — își vor crește relevanța strategică în anii următori.
3. Apărarea anti-dronă — din reacție în rețea
Orice strategie a dronelor este incompletă fără componenta anti-dronă. România a făcut pași importanți: a aprobat achiziția sistemelor SHORAD și VSHORAD — soluții mobile de apărare antiaeriană concepute pentru a contracara dronele la joasă altitudine, elicopterele de atac sau rachetele de croazieră. Sistemele Gepard 1A2 sunt integrate în apărarea aeriană tactică și reprezintă o soluție eficientă pentru neutralizarea dronelor mici sau kamikaze — un răspuns „cu cost echitabil” într-o lume în care nu poți ridica un avion de 100 de milioane pentru a contracara o dronă de 10.000. Pe lângă apărarea cinetică, investim în bruiaj electronic, luptă electromagnetică și senzori inteligenți. Facem parte din inițiativa europeană „Zidul de Drone”, o rețea care va acoperi flancul estic al Uniunii până în 2027, conectată cu sistemele NATO. Direcția corectă este integrarea, nu izolarea: apărarea anti-dronă nu este o competiție între arme, ci o rețea de reacții coordonate — radar, laser, bruiaj, apărare mobilă și, mai ales, cooperare transfrontalieră.
4. Spațiul aerian și suveranitatea digitală
În 2025, Parlamentul României a adoptat două legi esențiale: legea privind controlul utilizării spațiului aerian național, care permite neutralizarea dronelor neautorizate, și legea privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul României, care reglementează utilizarea dronelor militare în operațiuni interne și cooperarea NATO. Acestea sunt legi ale clarității strategice; pentru prima dată România poate decide rapid, legal și legitim cum reacționează la dronele care survolează neautorizat spațiul aerian. Am trecut de la o birocrație care întârzia decizia la o doctrină a reacției inteligente. Această lege trebuie dublată de infrastructură de detecție, partajare a datelor și instruire a operatorilor. Suveranitatea viitorului se apără nu doar pe granițe fizice, ci și pe frontiere digitale — cu radare, senzori, sateliți și AI.
5. Etica dronelor — omul rămâne în centru
Permiteți-mi o reflecție care trece dincolo de tehnologie. În articolul meu „Drone Zone” am spus că viitorul nu se va câștiga prin platforme greoaie și costisitoare, ci prin adaptabilitate și reziliență. Am adăugat însă ceva fundamental: nu putem lăsa algoritmii să decidă asupra vieții și morții. România trebuie să fie parte activă a dialogului euro-atlantic despre limitele etice ale autonomiei militare. Putem integra inteligența artificială, dar nu o putem lăsa să decidă singură. Omul trebuie să rămână în centrul deciziei. Aceasta este diferența dintre o strategie democratică și una pur tehnologică: noi apărăm nu doar teritorii, ci valori — dreptul la viață, responsabilitatea morală și controlul uman asupra puterii letale.
6. Viziunea României — de la apărare reactivă la inovație strategică
România are o șansă reală de a deveni hub regional pentru securitatea autonomă și apărarea anti-dronă. Putem crea o industrie de drone complementară economiei de apărare europene, putem dezvolta centre de testare și certificare, integra AI militară în logistică, recunoaștere și apărare cibernetică și putem forma o nouă generație de ofițeri de apărare digitală — piloți, programatori, analiști. Aceasta trebuie să fie următoarea etapă a modernizării: de la apărare reactivă la inovație strategică. Nu mai putem doar să cumpărăm echipamente; trebuie să gândim ecosisteme. Nu mai putem doar să reacționăm la amenințări; trebuie să anticipăm și să inovăm.
Doamnelor și domnilor, nu mai putem gândi securitatea națională fără a înțelege viitorul tehnologiei, și nu mai putem vorbi despre tehnologie fără a înțelege impactul acesteia asupra securității. Dronele nu sunt doar arme; ele sunt și oglinda unei lumi în schimbare, în care linia dintre om și mașină, dintre realitate și ficțiune, devine tot mai subțire. România are de ales: să rămână la marginea acestei transformări sau să devină actor vizionar, care înțelege și modelează viitorul securității. Viitorul se scrie acum, iar România trebuie să fie parte din el — nu doar ca beneficiar al tehnologiei, ci ca arhitect al securității viitorului.”
