Dan Costin Nițescu, Consilier Senior al Guvernatorului BNR, în cadrul Bucharest Leaders’ Summit: „Reziliența reprezintă un avantaj competitiv național. Trebuie să o construim împreună, cu responsabilitate, cunoaștere și orientare pe termen lung.”
În intervenția sa de la panelul dedicat Finanțelor, Băncilor, Asigurărilor, Leasingului și Pieței de Capital din cadrul Bucharest Leaders’ Summit: A Roadmap to the Future, desfășurat miercuri, 5 noiembrie, la Institutul Național de Statistică, Dan Costin Nițescu, Consilier Senior al Guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a susținut un discurs amplu, articulat pe direcțiile strategice fundamentale pentru stabilitatea și dezvoltarea pe termen lung a economiei românești și a sistemului financiar național.
În debut, acesta a explicat importanța momentului istoric și a necesității de a privi politicile financiare în strânsă legătură cu leadershipul, coordonarea strategică și investiția în capitalul uman:
„Având în vedere evoluția dinamică a contextului actual, conversația noastră capătă o valență aparte. Nu putem începe această discuție despre perspective fără a ne referi la leadership, la coordonare, la capitalul uman – cea mai importantă resursă care poate activa toate aceste planuri pentru un viitor sustenabil. Contextele prezente și viitoare își pun amprenta asupra ecosistemelor financiare și asupra ecosistemelor economice.
Viitorul financiar este legat într-un sens direct de cadrul global, de cadrul european și de cadrul regional în care activăm, alături de contextul național, cu fundamentele pe care le cunoaștem și pe care, desigur, le dorim îmbunătățite.”
Dinamica europeană și regională – cadrul în care România trebuie să se repoziționeze
Nițescu a explicat că România nu poate fi analizată izolat, ci ca parte a unei regiuni în transformare, marcate de consolidare bancară și noi lanțuri de cooperare financiară:
„Regionalul, care reprezintă de fapt ‘noul global’, devine un catalizator, un punct de referință la care, cu toții, cred că trebuie să ne aliniem.
La nivelul Europei, inflația se plasează în continuare peste ținta de 2% pe termen mediu, iar economia continuă să înregistreze o creștere în pofida contextului internațional.
Surse importante de reziliență sunt bilanțurile companiilor private și reducerile anterioare ale gradului de îndatorare.
În regiunea în care se află și România regăsim, de asemenea, reziliență și evoluții favorabile în sectoarele bancare. Activele bancare totale din CEE (16 țări) au crescut de la aproximativ 2,2 trilioane euro în 2024, iar estimările arată că în 2026 vor depăși 2,5 trilioane euro.
Se observă o activitate intensă de fuziuni și achiziții în întreaga regiune, cu rezultate vizibile deja în 2025 – tendință prezentă și în România.”
Situația României – consolidare, dar și un decalaj care poate deveni oportunitate
Nițescu a subliniat ritmul accelerat de creștere a activelor bancare, dar și necesitatea creșterii nivelului de intermediere financiară:
„În România observăm o creștere a activelor bancare de la 821,7 miliarde lei în 2024 la 944,87 miliarde lei în septembrie 2025.
Este o creștere cu două cifre, pe fondul consolidării sistemului bancar.
Cu toate acestea, indicatorul active bancare / PIB rămâne la un nivel redus.
Acest aspect poate reprezenta nu doar o vulnerabilitate, ci și o oportunitate de dezvoltare accelerată.”
După analiza indicatorilor macroeconomici, Dan Costin Nițescu a atras atenția că piața muncii, deși rezilientă, dă primele semne de răcire. Acest aspect este esențial, întrucât tensiunile din piața muncii se transmit direct în costurile companiilor, în consumul intern și, implicit, în ritmul de creștere economică.
„Din perspectiva pieței muncii, care reprezintă un indicator agregat cu foarte multe influențe asupra tuturor sectoarelor economice, datele confirmă întreruperea tendinței de detensionare a pieței în trimestrul II 2025.
Ca semnal de politică, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au retras în septembrie, după slăbirea din iulie și august, îndeosebi în comerț.”
Tensiunile geopolitice și impactul lor asupra economiei României
În continuare, Nițescu a explicat că România nu poate fi izolată de contextul geopolitic global. Deciziile privind securitatea, comerțul și investițiile în infrastructura critică vor influența bugetele publice și prioritățile economice în următorii ani.
„O preocupare deosebită o avem în privința escaladării tensiunilor comerciale, a contextului regional, a situației din Orientul Mijlociu, precum și în legătură cu planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE, care, evident, se vor putea translata și la nivelul României.”
Fondurile europene, o miză strategică pentru accelerarea dezvoltării
În acest cadru, programele europene devin un instrument-cheie de modernizare și reechilibrare economică. Nițescu a insistat asupra faptului că absorbția nu este doar o problemă administrativă, ci una de proiectare strategică.
„Au o importanță deosebită programele cu fonduri europene — Programul NextGenerationEU, Programul SAFE, Fondul de Coeziune — miliarde care, cu siguranță, dacă avem capacitatea de a le aduce în economia României, vor crea multiple sinergii pentru toți stakeholderii, atât publici, cât și privați.”
Sectorul bancar și accelerarea digitalizării
În ceea ce privește evoluția sectorului bancar, Nițescu a arătat că transformarea digitală trebuie privită ca pe o investiție strategică, nu ca pe un trend trecător.
„Evoluția strategică a sectorului bancar se axează, în mod evident, pe adoptarea relevantă a tehnologiilor. Companiile tehnologice atrag și investesc resurse financiare semnificative, punându-se foarte mare accent pe infrastructura tehnologică și pe componentele asociate, promisiunile fiind legate de creșterea productivității.
În măsura în care va exista o eventuală corecție în privința așteptărilor privind dinamica adoptării AI, o astfel de corecție poate genera neîncredere sau o anumită aversiune față de risc.”
Economisirea internă și tranziția generațională în afaceri
Nițescu a evidențiat că România se află într-un moment critic în ceea ce privește patrimoniul economic acumulat în ultimele decenii. Transferul acestui capital către noua generație antreprenorială trebuie realizat profesionist, pentru a nu pierde valoarea creată.
„Resursele financiare aflate în sistemul bancar reprezintă economisirea și contribuția noastră a tuturor. Economisirea este un safety net.
Punctul de inflexiune este succesiunea în marile afaceri de familie.
Cu cât acest transfer se va face cu mai multă cunoaștere și cu îndrumare financiară profesionistă, cu atât resursele financiare vor rămâne în ecosistemul din România și vor continua să lucreze pentru competitivitatea economiei.”
Ecosistem financiar integrat, nu segmente izolate
În final, Nițescu a insistat că toate componentele sistemului financiar — bănci, asigurări, leasing, piață de capital, private equity — trebuie să coopereze, nu să funcționeze paralel.
„Este foarte mare nevoie de profesionalism, de consiliere orientată către valoare adăugată pe termen lung și, nu în ultimul rând, de empatie.
Reziliența reprezintă un avantaj competitiv.
Trebuie să o construim împreună — băncile și companiile.
Stâlpul principal rămâne încrederea reciprocă, pe care încercăm, cu toții, să o întărim.”
MEDIAUNO.RO publică integral mesajul transmis de Dan Costin Nițescu:
”Având în vedere evoluția dinamică a contextului actual, conversația noastră capătă o valență aparte.
Nu putem începe această discuție despre perspective fără a ne referi la leadership, la coordonare, la capitalul uman – cea mai importantă resursă, care poate activa toate aceste planuri pentru un viitor sustenabil.
Din această perspectivă, am ales un citat al doamnei Christine Lagarde, care menționează:
“To make leadership is about encouraging people, it’s about stimulating them, it’s about enabling them to achieve what they can achieve and to do this with a purpose.”
Contextele prezente și viitoare își pun amprenta asupra ecosistemelor financiare și economice.
Viitorul financiar este legat, într-un sens direct, de cadrul global pe care l-ați menționat – de cadrul european și de cel regional în care activăm, alături de contextul național, cu fundamentele pe care deja le cunoaștem și pe care, desigur, le dorim îmbunătățite.
Din această perspectivă, regionalul, care reprezintă de fapt „noul global”, devine un catalizator, un punct de referință la care cred că trebuie să ne aliniem.
La nivelul Europei, inflația se plasează în continuare peste ținta de 2% pe termen mediu, iar economia continuă să înregistreze o creștere, în pofida contextului internațional. Surse importante de reziliență sunt bilanțurile companiilor private și reducerile anterioare ale gradului de îndatorare, care conferă spațiu de manevră.
Cu toate acestea, contextul internațional, incertitudinile, negocierile acordurilor comerciale, tensiunile geopolitice își pun amprenta și pot genera riscuri potențiale, care, desigur, pot fi transferate fiecărei economii naționale.
În regiunea în care se află și România regăsim, de asemenea, reziliență și evoluții favorabile ale sectoarelor bancare.
Activele bancare totale din regiunea CEE (16 țări), au crescut din decembrie 2024 până la aproximativ 2,2 trilioane euro, iar estimările arată că în 2026 vor depăși 2,5 trilioane euro. De asemenea, se observă o activitate intensă de fuziuni și achiziții în întreaga regiune, în special în prima jumătate a anului 2024, cu rezultate pe care le vedem în 2025 – tendință vizibilă și în România.
În România, fără de care nu putem discuta despre proiecții și perspective, observăm o creștere a activelor bancare de la 821,7 miliarde lei în 2024 la 944,87 miliarde lei în septembrie 2025 – o creștere cu două cifre a activelor bancare, pe fondul consolidării sistemului bancar.
Cu toate acestea, indicatorul active bancare/PIB rămâne la un nivel redus – aspect asupra căruia voi reveni, întrucât poate reprezenta și o oportunitate.
Aș dori să menționez, pe scurt, câteva elemente macroeconomice esențiale.
Exportul net al României și-a redus considerabil impactul contracționist în trimestrul II. Divergența observată în această perioadă este datorată, în special, continuării creșterii dinamice a exporturilor de bunuri și servicii și scăderii consemnate a importurilor.
Poziția ciclică a economiei României sugerează o activitate economică în creștere în trimestrul II. De asemenea, avansul anual al PIB și-a oprit descreșterea în trimestrul II 2025.
Efectele tranzitorii ale celor două șocuri inflaționiste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar componentele exogene ale indicelui prețurilor de consum, în special creșterea anuală a prețurilor la energia electrică.
Din perspectiva pieței muncii, care reprezintă un indicator agregat, cu foarte multe influențe asupra tuturor sectoarelor economice, datele confirmă întreruperea tendinței de detensionare a pieței în trimestrul II 2025.
Ca semnal de politică, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au retras în septembrie, după slăbirea din iulie și august, îndeosebi în comerț.
O preocupare deosebită o avem în privința escaladării tensiunilor comerciale, a contextului regional, a situației din Orientul Mijlociu, precum și în legătură cu planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE, care, evident, se vor putea translata și la nivelul României.
Din această perspectivă, ca în întreaga lume, au o importanță deosebită programele cu fonduri europene — Programul NextGenerationEU, Programul SAFE, Fondul de Coeziune — miliarde care, cu siguranță, dacă avem capacitatea de a le aduce în economia României, vor crea multiple sinergii pentru toți stakeholderii, atât publici, cât și privați.
Evoluția strategică a sectorului bancar se axează, în mod evident, pe adoptarea relevantă a tehnologiilor. Companiile tehnologice atrag și investesc resurse financiare semnificative, punându-se foarte mare accent pe CIP, pe IR și pe infrastructura tehnologică.
Aici, promisiunile sunt, în mod evident, legate de creșterea productivității.
Aș dori să accentuez — pentru că suntem sub un titlu care aduce în discuție atât riscurile, cât și vulnerabilitățile — că, în măsura în care va exista o eventuală corecție în privința așteptărilor privind dinamica adoptării AI, o astfel de corecție poate genera neîncredere sau o anumită aversiune față de risc.
Permiteți-mi, în încheiere, să adresez și câteva elemente legate de perspective și ancore pe care le consider relevante pentru deciziile noastre și pentru cei care ne privesc.
În primul rând, trebuie să continuăm să punem accent pe creșterea economisirii.
Resursele financiare aflate în sistemul bancar românesc — chiar dacă raportul credite/depozite este în favoarea depozitelor — reprezintă economisirea și contribuția noastră a tuturor și aduc în discuție un aspect esențial: educația financiară. Economisirea reprezintă un safety net, resurse care pot fi orientate, cu înțelepciune, către zone cu sinergii relevante în perioada următoare.
Aici aș adăuga un al doilea element: succesiunea în marile afaceri de familie dezvoltate în România. Vedem un transfer generațional. Cu cât acest transfer se va face cu mai multă cunoaștere și cu îndrumare din partea consultanților din mediul financiar, cu atât resursele financiare vor rămâne în ecosistemul din România și vor continua să lucreze pentru competitivitatea actorilor economici din România.
În ultimii 25 de ani, multe afaceri au fost construite. Acum, punctul de inflexiune dat de succesiune este unul cheie — atât pentru cei care doresc să continue afacerile, cât și pentru cei care doresc să iasă.
Toate opțiunile — continuare pasivă, minoritară, majoritară, hibrid, cu investitor strategic sau financiar, cu family office care gestionează interesele familiei — sunt părți ale unui ecosistem pe care trebuie să îl ridicăm la nivel de cunoaștere și orientare pe termen lung.
Este foarte important să privim toate aceste elemente pe termen lung, nu ca hit-and-run, ci astfel încât resursele obținute să fie păstrate în bilanțurile bancare și reinvestite în sectoare unde există competență și relații, generând sinergii.
Un ultim element: este foarte mare nevoie de profesionalism, de consiliere orientată către valoare adăugată pe termen lung și, nu în ultimul rând, de empatie.
Este nevoie și de compatibilitate personală, pentru că doar așa se finalizează tranzacții și se transferă încredere, astfel încât continuitatea să fie posibilă.
Un alt element: dezvoltarea tuturor componentelor ecosistemului financiar.
Cred cu tărie în valoarea adăugată adusă de companiile de leasing, în valoarea adăugată adusă de colegii din industria de asigurări, în contribuția private equity.
Au lucrat foarte mult să transfere încredere, să aducă bani din exterior, de la instituții multilaterale sau de la investitori instituționali, sau de la fonduri de private equity.
Toți, împreună, pot contribui la un nou etaj de cunoaștere și consolidare în întregul ecosistem financiar, pentru că ne uităm foarte mult la aceste aspecte. Evident, ele sunt legate și de anvergura sistemică, sunt legate de stabilitatea financiară, sunt legate de multă cunoaștere și, la fel, de o proiecție pe termen lung.
Considerăm că vor aduce valoare semnificativă pentru fiecare stakeholder.
Am menționat la începutul conferinței nivelul de intermediere, respectiv raportul active bancare/PIB.
Îl conectez cu nivelul de economisire și îl conectez cu utilizarea acestor resurse financiare într-o manieră creativă și sustenabilă, pentru a ajuta viteza de circulație a capitalului în România și pentru a-l așeza acolo unde poate aduce roade mai bune pentru toți participanții.
Mai am două puncte. Realizarea de investiții în România, pentru a beneficia de programele europene, așa cum menționam.
Sectorul bancar este principalul cofinanțator.
Sectorul bancar este principalul canal de funding, care va administra și orientarea resurselor rambursabile, împreună cu resursele bancare, împreună cu resursele aduse de private equity, împreună cu direct equity de la diferiți parteneri investitori sau familii investitoare.
Toate acestea reprezintă un moment critic pentru a așeza noua economie.
Ar trebui să încorporăm tehnologiile cu orientare spre viitor, să așezăm pe piața din România producția, stocarea și administrarea datelor pentru mai multe industrii.
Ar trebui să alăturăm și componenta energetică, care este prezentă de la producție până la stocare, în toate aceste conversații industriale noi.
Internaționalizarea, amplasarea regională a companiilor din România este un alt element pe care îl consider fundamental, o ancoră pentru întreaga conversație pe care o avem aici și nu numai — sperăm să fie transmisă și în zona de decizie.
Amprenta regională a companiilor din România este un factor determinant care poate crea sinergie și poate balansa raportul risc–randament, aducând o administrare mai bună a riscurilor din perspectiva băncilor, și, în același timp, diversificarea rezultatelor.
Aici aș pune accent pe un mix de componente:
Ne-am dori să vedem mai mult trade finance — finanțarea comerțului și cunoașterea mecanismelor de finanțare a comerțului, pentru că potențialul este foarte mare.
Ne-am dori să vedem project finance, export finance, refinanțarea unor companii cărora să le acordați expunere și să stați alături de ele cu sfat profesionist pentru a ieși în regiune.
Consider că toate aceste piese trebuie să facă parte din conversația despre viitorul sistemului bancar.
Modernizarea managementului și a conversației privind guvernanța, cu focus pe înțelegerea mai bună și, implicit, pe administrarea mai bună a riscurilor într-o arhitectură tehnologică, reprezintă, de asemenea, ancore ale ecosistemului financiar.
În concluzie, consider că sunt mai mult decât necesare: profesionalizarea, sfaturi cu cât mai multă cunoaștere și știință, și cu cât mai multă grijă — să arătăm că ne pasă de impactul acelor sfaturi.
De asemenea: internaționalizare, expansiune regională.
Regiunea reprezintă „noul global” și trebuie să fie o țintă pentru companiile din România și, implicit, pentru alocarea de capital în privința expansiunii.
Adoptarea tehnologiilor, cu riscurile și vulnerabilitățile potențiale aferente, trebuie să fie administrată cu atenție.
Orientarea către creșterea productivității și, de ce nu, adresarea gap-ului de guvernanță din planurile de succesiune — care au căpătat o masă critică — trebuie abordate cu cât mai multă cunoaștere și cu partenerii potriviți.
Toate acestea ar trebui să conducă la reziliență — reziliența organizațională și reziliența națională.
Reziliența reprezintă, de fapt, un avantaj competitiv pe care ar trebui să-l construim împreună: băncile și companiile, alături de stâlpul principal pe care îl invocăm de fiecare dată — încrederea reciprocă, pe care încercăm cu toții să o întărim.”
Dan Costin Nițescu a participat, miercuri, la Conferinţa „Viitorul sistemului financiar în noul context naţional şi global – Riscuri, Oportunităţi şi Ancore”, dedicată domeniului Finanţe&Bănci&Asigurări&Leasing&Piaţă de capital. Evenimentul face parte din seria conferinţelor internaţionale „Bucharest Leaders’ Summit – A Road Map to the Future”, organizată de Grupul de presa MediaUno, Institutul Național de Statistică și Departamentul de Dezvoltare Durabilă în perioada 3 – 21 noiembrie 2025.
