Senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României, a susținut un discurs cu puternică încărcătură morală și vizionară la deschiderea Bucharest Leaders’ Summit: A Roadmap to the Future, desfășurat la Palatul Victoria. Tema centrală a intervenției sale a fost „Umanitatea deciziei politice. Să conducem cu grijă, nu cu frică”, un apel la leadership etic, empatic și lucid, într-o lume aflată în continuă criză.
Umanitatea din spatele deciziei politice
„Ne aflăm, astăzi, într-un moment care ne obligă să privim nu doar la ceea ce am realizat, ci și la modul în care luăm decizii pentru viitor”, a spus Nicoleta Pauliuc, subliniind că trăim într-o lume în care crizele nu mai vin pe rând, ci în paralel, iar liderii nu mai au luni la dispoziție să decidă, ci doar minute.
Inspirându-se din filmul A House of Dynamite, parlamentara a vorbit despre linia subțire dintre putere și conștiință, afirmând că adevărata lecție a acelei ficțiuni nu este suspansul, ci umanitatea: „În mijlocul haosului, fiecare lider s-a gândit la familie. De aceea, aș vrea să vorbesc despre cinci direcții de etică simple, dar esențiale, care pot transforma nu doar modul în care conducem instituții, ci și modul în care construim viitorul României.”
Cinci direcții de etică în leadershipul românesc
1. Umanitatea din spatele puterii
„În crize, nu dispare umanitatea – ea devine busola deciziei. Un lider adevărat nu decide doar cu mintea, ci și cu conștiința că fiecare alegere afectează oameni reali. Pentru că în spatele fiecărui grafic se află o viață. Și în spatele fiecărei decizii – o familie. România are nevoie de o clasă politică ce nu uită acest lucru.”
2. Adaptabilitatea, nu perfecțiunea procedurală
„Nicio strategie nu rezistă intactă sub presiune. E foarte bine să ai un plan, dar flexibilitatea salvează. Leadershipul viitorului nu se va măsura în cât de strict respectăm proceduri, ci în cât de repede învățăm din ele. România are nevoie de o administrație capabilă să se adapteze – în sănătate, în educație, în apărare. Pentru că un stat flexibil e un stat viu.”
3. Etica, scutul împotriva erorilor tehnologice
„Niciun algoritm, oricât de sofisticat, nu poate înlocui discernământul moral. Trăim într-o epocă în care viteza informației depășește uneori viteza înțelepciunii. România trebuie să fie o țară în care tehnologia servește omul, nu una în care omul servește tehnologia. O Românie digitală, da – dar și o Românie etică.”
4. Deciziile nu sunt doar tehnice, ci morale
„Politica, securitatea, economia – toate sunt forme de etică aplicată. Leadershipul nu înseamnă doar să alegi cea mai eficientă opțiune, ci pe cea corectă pentru oameni, pentru comunitate, pentru țară. SUA își ajustează prezența militară, dar parteneriatul strategic rămâne solid – ne provoacă să fim mai autonomi, mai coerenți, mai curajoși. România are nevoie de lideri morali, capabili să decidă sub presiune, cu calm și integritate.”
5. Familia – oglinda responsabilității publice
„Familia este cea mai mică unitate de securitate umană. Adevăratul test al unui lider nu este ce face în fața camerei, ci ce lasă moștenire celor dragi. Fiecare decizie publică e, într-un fel, o decizie de familie. Pentru că, în cele din urmă, toți trăim în aceeași casă – România.”
România și leadershipul viitorului
În partea finală a discursului, Nicoleta Pauliuc a subliniat că viitorul nu aparține celor mai puternici, ci celor mai înțelepți:
„România are nevoie de lideri empatici, competenți, previzibili – oameni care pot gestiona presiunea fără să piardă omenia. Nu celor care țipă mai tare, ci celor care ascultă mai bine. Acest summit este locul unde putem transforma aceste lecții în direcție de acțiune: o guvernare bazată pe încredere, instituții care funcționează în rețea, politici publice orientate către generația care vine.”
„Să conducem cu grijă, nu cu frică”
În încheiere, senatoarea a citat replica președintelui din filmul care i-a inspirat discursul:
„Nu avem timp să ne fie frică.”
„Aceasta este definiția liderului modern: omul care transformă frica în luciditate și presiunea în decizie cu față umană. Să fim generația care nu doar gestionează crize, ci le previne. Să fim liderii care nu doar apără instituții, ci inspiră oameni. Pentru că, la final, orice decizie de guvernare se întoarce acasă – la familie, la comunitate, la viitorul copiilor noștri. Adevăratul drum către viitor începe cu această promisiune simplă: să conducem cu grijă, nu cu frică.”
MEDIAUNO.RO publică mesajul integral transmis de senatoarea Nicoleta Pauliuc:
”Stimați membri ai Guvernului, distinși invitați, dragi colegi,
Sunt onorată să particip la deschiderea acestui summit dedicat leadershipului și viitorului.
Ne aflăm, astăzi, într-un moment care ne obligă să privim nu doar la ceea ce am realizat, ci și la modul în care luăm decizii pentru viitor.
Trăim într-o lume în care crizele nu mai vin pe rând, ci în paralel; în care istoria nu mai vine în valuri, ci în furtuni; și în care liderii nu mai au luni la dispoziție să decidă, ci doar minute.
Am văzut, recent, filmul A House of Dynamite – o ficțiune, da, dar una care vorbește profund despre realitatea deciziilor pe care liderii trebuie să le ia în situații de criză. Nu este un film despre America. Este un film despre oameni. Despre frică, despre responsabilitate și despre acea linie subțire dintre putere și conștiință.
În film, președintele, ministrul apărării, șefa centrului de urgențe – toți au la dispoziție doar 18 minute pentru a salva o națiune. Dar ceea ce m-a impresionat nu a fost suspansul, ci umanitatea. În mijlocul haosului, fiecare s-a gândit la familie.
De aceea, astăzi, aș vrea să vorbesc despre cinci direcții de etică simple, dar esențiale, care pot transforma nu doar modul în care conducem instituții, ci și modul în care construim viitorul României.
1. Chiar și liderii au familii – umanitatea din spatele puterii
În crize, nu dispare umanitatea – ea devine busola deciziei. Un lider adevărat nu decide doar cu mintea, ci și cu conștiința că fiecare alegere afectează oameni reali. În film, președintele își sună soția, ministrul apărării își sună fiica, iar șefa centrului de urgențe se gândește la copiii ei. Nu din slăbiciune, ci din responsabilitate.
La fel trebuie să fie și guvernarea: responsabilă față de oameni, nu doar față de indicatori. Pentru că în spatele fiecărui grafic se află o viață. Și în spatele fiecărei decizii – o familie. România are nevoie de o clasă politică ce nu uită acest lucru. Când decidenții văd impactul asupra oamenilor, democrația respiră.
2. Nu există proceduri perfecte – importanța adaptabilității
Nicio strategie nu rezistă intactă sub presiune. În film, protocoalele se prăbușesc, sistemele intră în conflict, informațiile se contrazic. La fel și în realitate: e foarte bine să ai o strategie, dar flexibilitatea salvează. Leadershipul viitorului nu se va măsura în cât de strict respectăm proceduri, ci în cât de repede învățăm din ele.
România a trecut printr-o criză sanitară, una economică, una energetică, iar acum înfruntă o criză fiscal-bugetară și o criză de securitate. Fiecare dintre ele ne-a forțat să gândim critic, să colaborăm, să inovăm. Avem nevoie de o administrație capabilă să se adapteze – în sănătate, în educație, în apărare. Pentru că un stat flexibil e un stat viu.
3. Nicio tehnologie nu e infailibilă – etica rămâne scutul principal
În film, sistemele automate funcționează impecabil… până când nu o mai fac. La fel și în viața reală: niciun algoritm, oricât de sofisticat, nu poate înlocui discernământul moral. Trăim într-o epocă digitală în care viteza informației depășește uneori viteza înțelepciunii. Dar guvernarea tehnologică trebuie să rămână umană în decizie și transparentă în scop.
Putem construi sisteme sigure doar dacă ne construim, mai întâi, valori sigure. România trebuie să fie o țară în care tehnologia servește omul, nu una în care omul servește tehnologia. O Românie digitală, da – dar și o Românie etică.
4. Deciziile sunt mai mult decât tehnice – sunt morale
În film, fiecare lider își pune aceeași întrebare: „Ce e corect?”, nu doar „Ce e eficient?”. Și poate aceasta este cea mai mare provocare și pentru noi, astăzi. Politica, securitatea, economia – toate sunt forme de etică aplicată.
Leadershipul nu înseamnă doar să alegi cea mai eficientă opțiune, ci să alegi opțiunea corectă pentru oameni, pentru comunitate, pentru țară. Astăzi, partenerii noștri își reconfigurează prezența militară în regiune. SUA își ajustează forțele, menținându-și însă angajamentul strategic față de România. Această recalibrare nu slăbește parteneriatul – îl maturizează. Ne provoacă să fim mai autonomi, mai coerenți, mai curajoși. România are nevoie de lideri morali, capabili să decidă sub presiune, cu calm și integritate.
5. Familia ca oglindă a responsabilității
Familia este cea mai mică unitate de securitate umană. În film, fiecare lider își regăsește echilibrul prin imaginea familiei – o soție, o fiică, o voce dragă. Aceasta nu e sentimentalism, ci forță morală. Pentru că adevăratul test al unui lider nu este ce face în fața camerei, ci ce lasă moștenire celor dragi.
Fiecare decizie publică e, într-un fel, o decizie de familie. Pentru că, în cele din urmă, toți trăim în aceeași casă – România. Și această casă trebuie protejată nu doar cu ziduri, ci cu valori, încredere și grijă reciprocă.
Revenind la tema summitului – „A Roadmap to the Future” – drumul către viitor nu înseamnă un plan pe hârtie, ci o transformare de mentalitate. România are nevoie de lideri care știu că fiecare decizie administrativă este, în fond, o decizie morală.
Avem nevoie de lideri empatici, competenți, previzibili – oameni care pot gestiona presiunea fără să piardă omenia. Viitorul nu aparține celor mai puternici, ci celor mai înțelepți. Nu celor care țipă mai tare, ci celor care ascultă mai bine. Și nu celor care reacționează primii, ci celor care gândesc pentru toți.
Acest summit, găzduit de Palatul Victoria, este locul unde putem transforma aceste lecții în direcție de acțiune: o guvernare bazată pe încredere și coordonare; instituții care funcționează în rețea, nu în competiție; politici publice care privesc dincolo de ciclul electoral, către generația care vine.
Într-una dintre ultimele scene ale filmului, când totul pare pierdut, președintele spune o frază simplă: „We don’t have time to be afraid.” – „Nu avem timp să ne fie frică.”
Aceasta este, cred, definiția liderului modern: omul care transformă frica în luciditate și presiunea în decizie cu față umană.
Astăzi, aici, vă invit să ne asumăm același tip de curaj. Să fim generația care nu doar gestionează crize, ci le previne. Să fim liderii care nu doar apără instituții, ci inspiră oameni.
Să fim, cu adevărat, arhitecții unei Românii sigure, morale și demne.
Pentru că, la final, orice decizie de guvernare se întoarce acasă – la familie, la comunitate, la viitorul copiilor noștri.
Iar adevăratul drum către viitor începe cu această promisiune simplă: să conducem cu grijă, nu cu frică.”
Grupul MediaUno, Institutul Naţional de Statistică (INS) şi Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă organizează, în perioada 3 – 21 noiembrie, cea de-a XXXII-a ediţie a proiectului „Împreună protejăm România” – „Bucharest Leaders’ Summit: A Roadmap to the Future”.
Evenimentul oferă o platformă de dezbateri de proiecte pentru înţelegerea viitorului României, al etapelor care trebuie parcurse în noul context global al cooperării, al reaşezării noilor poli de putere în lume de azi, în diverse domenii de activitate, de la Sănătate, Educaţie, Financiar-bancar, Cultură şi Cercetare, Apărare şi securitate naţională, Energie, Industrie şi servicii, Construcţii, infrastructură şi transporturi, Agricultură, la Digitalizare şi Inovare.
Potrivit organizatorilor, peste 300 de speakeri vor desluşi „noua foaie de parcurs a României” în Europa şi în lume, vor prezenta idei, experienţe dar şi soluţii inovatoare pentru un viitor sigur şi durabil.
După deschiderea oficială a summit-ului, organizată luni, 3 noiembrie 2025, la Palatul Victoria, vor fi organizate conferinţe de specialitate, în perioada 4 – 21 noiembrie, la sediul INS.
