Majorarea cotelor de TVA a fost transferată într-o foarte mare măsură asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, din 8 octombrie.
„În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au evidenţiat creşterile substanţiale înregistrate de rata anuală a inflaţiei în primele două luni ale trimestrului III 2025, în urma cărora aceasta a urcat în august la 9,85%, peste nivelul prognozat, de la 5,66% în iunie, în contextul expirării la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie. S-a observat că efectele directe tranzitorii ale celor două şocuri inflaţioniste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin creşterea deosebit de amplă a preţului energiei electrice”, se arată în minuta BNR.
Banca centrală precizează că rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat ascensiunea mai mult decât s-a anticipat, ajungând la 7,9% în august, de la 5,7% în iunie, în condiţiile creşterilor semnificative de dinamică consemnate în acest interval de toate cele trei subcomponente ale inflaţiei de bază, sensibil mai pronunţate în cazul alimentelor procesate şi în cel al serviciilor.
„În urma evaluărilor, s-a concluzionat că majorarea cotelor de TVA a fost transferată într-o foarte mare măsură asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Pe lângă impactul major şi peste aşteptări al măririi impozitelor indirecte în luna august, evoluţia componentei de bază a inflaţiei reflectă şi influenţe venite în continuare din creşterea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, cărora li s-au alăturat în acest interval cele decurgând din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi combustibililor, au convenit membrii Consiliului”, se arată în document.
În acest context, BNR precizează că s-au făcut referiri la noile creşteri înregistrate în iulie şi august de dinamica anuală a preţurilor de producţie din industrie pentru bunurile de consum, pe fondul costurilor mărite, dar mai cu seamă la saltul amplu consemnat în acelaşi interval de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt ale firmelor şi consumatorilor. S-a sesizat, însă, că expectaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari au cunoscut o ajustare descendentă evidentă în luna septembrie, după ce s-au menţinut mai bine de patru trimestre în proximitatea limitei de sus a intervalului ţintei, iar dinamica venitului disponibil real al populaţiei a scăzut pronunţat în iunie-iulie, în principal sub influenţa creşterii ratei inflaţiei, rămânând totuşi pozitivă.
În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică şi-a accelerat semnificativ creşterea în trimestrul II 2025, la 1,2%, după încetinirea acesteia la 0,1% în precedentele trei luni, evoluţie ce face probabilă o adâncire mai modestă a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului comparativ cu cea anticipată.
S-a observat, totodată, că avansul în termeni anuali al PIB şi-a stopat descreşterea în trimestrul II 2025, menţinându-se la 0,3%, cu toate că cererea internă şi-a accentuat pierderea de ritm, în condiţiile în care dinamica anuală a formării brute de capital fix a reintrat uşor în teritoriul negativ, după saltul amplu consemnat în trimestrul anterior, iar cea a consumului gospodăriilor populaţiei a înregistrat o nouă scădere, însă doar marginală.
În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date şi analize, rata anuală a inflaţiei va ajunge pe un platou la finele trimestrului III şi va descreşte foarte lent în ultimele trei luni ale anului curent, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din august, ce atingea un vârf de 9,2% în septembrie şi se situa la 8,8% în decembrie 2025.
Potrivit comunicatului, s-a observat că înrăutăţirea perspectivei apropiate a inflaţiei în raport cu prognoza din august este atribuibilă aproape integral factorilor/şocurilor pe partea ofertei, cu precădere efectelor directe tranzitorii exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor, care au propulsat considerabil în sus şi peste aşteptări atât dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, cât şi dinamica inflaţiei de bază.
