Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) are obligativitatea să pună la dispoziţie platforma naţională pentru prevenirea şi diminuarea risipei de alimente, unde, conform legii, operatorii sunt obligaţi să încarce planurile anuale privind risipa de alimente, a declarat, luni, la o dezbatere de specialitate, Amelia Rus, director general la Direcţia Generală Politici în Industrie Alimentară şi Comerţ din cadrul ministerului.
„Ministerul Agriculturii are obligativitatea să pună la dispoziţia dumneavoastră platforma naţională pentru prevenirea şi diminuarea risipei de alimente, unde dumneavoastră, conform legii, aveţi obligativitatea ca, o dată pe an, între 1 ianuarie şi 31 martie, să încărcaţi în această platformă planurile anuale care vizează prevenirea şi diminuarea risipei de alimente”, a precizat directoarea din Ministerul Agriculturii participanţilor la evenimentul „Campionii sustenabilităţii: donează eficient, deduce inteligent”.
Organizat de MADR şi Banca Locală de Alimente Sector 6, evenimentul a fost dedicat informării şi promovării măsurilor privind diminuarea risipei alimentare, cu prilejul Zilei Internaţionale de Conştientizare a Risipei Alimentare.
Potrivit oficialului din MADR, operatorii economici care au statutul de receptor au obligativitatea să încarce rapoartele privind cantitatea şi tipul de alimente care au fost recepţionate, iar operatorii economici cu statut de donator trebuie să încarce în platformă rapoartele privind cantitatea şi valoarea alimentelor.
Amelia Rus a precizat că legislaţia de profil în România a debutat Legea nr. 217 privind diminuarea risipei alimentare, adoptată în anul 2016 şi a continuat cu HG 51/2019 privind Normele metodologice de aplicare a acestei legi.
Ulterior, a fost modernizată prin Legea nr. 49/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/ 2016 şi HG 955/2024 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 51/2019 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016.
„Odată cu apariţia acestei legi (nr. 49 – n.r.), dacă până anul trecut erau foarte puţini operatori economici care îşi doreau statutul de receptor, la acest moment sunt 47 de entităţi care au acest statut. Dacă alegeţi să donaţi alimente unor entităţi care au statutul de receptor, puteţi beneficia şi de facilităţi fiscale, stipulate, cu adresabilitate pe risipa alimentară, în Codul Fiscal, la articolele 25 şi 270. Alimentele donate sunt scutite de TVA”, a afirmat directoarea.
Aceasta a precizat că, printre noutăţile aduse de Legea 49, se află obligativitatea pentru toţi agenţii economici de a lua măsuri pentru prevenirea şi diminuarea risipei de alimente, dar şi includerea în categoria produselor care pot face obiectul donării şi a acelora cu termen de valabilitate expirat, în anumite condiţii. „Aici, legiuitorul se referă în special la coloniale”, a menţionat reprezentanta Ministerului Agriculturii.
O modificare notabilă a vizat industria HoReCa. „În industria ospitalităţii s-a instituit obligativitatea de a menţiona şi de a informa consumatorul că are dreptul să solicite porţile de mâncare neconsumate, fără niciun fel de cost. Bineînţeles, ele trebuie ambalate corespunzător, în condiţii perfecte de igienă”, a mai spus directoarea.
Ea a explicat, totodată, că alimentele care nu mai pot fi consumate de către populaţie şi nu pot fi date ca hrană animalelor, pot fi transformate în compost sau biogaz. „Şi, aici apare şi o oportunitate din punct de vedere economic, pentru că nu e vorba doar de acele facilităţi menţionate în Codul Fiscal”, a arătat Amelia Rus.
Potrivit organizatorilor conferinţei, combaterea risipei alimentare este o prioritate la nivel european şi naţional. Uniunea Europeană aruncă până la 10% din alimentele produse, iar România risipeşte anual peste 150 kg de alimente per persoană, în timp ce 16,3% dintre români nu îşi permit o masă decentă la fiecare două zile.
UE şi-a asumat reducerea risipei alimentare la jumătate până în 2030, pe tot lanţul, de la ferme până la consumatori. Aceasta nu mai este doar o obligaţie europeană, ci şi o responsabilitate a fiecărui stat pentru a proteja sănătatea publică, siguranţa alimentară şi a resurselor.
În doar şase luni de activitate, Banca Locală de Alimente Sector 6 a colectat, procesat şi redistribuit 400 de tone de produse alimentare (cu o valoare de peste 1,1 milioane euro), transformate în: 115.000 porţii de hrană caldă distribuite elevilor din programul „Şcoală după Şcoală”; 85.000 mese calde distribuite beneficiarilor cantinei sociale; 34.000 pachete de weekend pentru familiile vulnerabile.
La evenimentul de luni au mai fost prezenţi reprezentanţi ai unor companii, producători, procesatori din domeniul alimentar care sprijină Banca Locală de Alimente Sector 6, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile: Ambasada Sustenabilităţii în România, Asociaţia Lanţului Alimentar Scurt, Ateliere Fără Frontiere etc.
