Blocul Naţional Sindical (BNS) atrage atenţia că Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), nu poate iniţia reforme în domeniul sănătăţii şi că se pregătesc concedieri în serviciile de ambulanţă şi creşterea costurilor de funcţionare prin reorganizarea acestora.
BNS le-a transmis vineri câte o scrisoare premierului Ilie Bolojan şi ministrului Sănătăţii, Alexandru Rogobete, pe tema efectelor pe care le-ar putea genera adoptarea proiectului de reorganizare şi comasare a serviciilor de ambulanţă judeţene în forma apărută în spaţiul public.
Confederaţia sindicală susţine că, în Hotărârea Parlamentului nr. 25/2025, au fost cuprinse unele măsuri administrativ-organizatorice ascunse faţă de serviciile de ambulanţă în atribuţiile unui alt minister, altul decât Ministerul Sănătăţii, în speţă Ministerul Afacerilor Interne.
Concret, arată liderii sindicali, la Reforme/Reorganizări/Comasări, la pct. 4. apare: „Reorganizarea instituţională a structurilor subordonate IGSU şi IGAV, precum şi a serviciilor de ambulanţă judeţene, pe principiul comasării structurilor judeţene/punctelor de operare aeromedicale în structuri teritoriale”.
Conform legislaţiei în vigoare, respectiv a Legii nr. 24 din 2000, MAI nu poate iniţia modificarea Legii nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi nu poate dispune pentru activitatea din subordinea altor ministere.
„Iniţiativa modificării legii privind reforma în domeniul sănătăţii aparţine Ministerului Sănătăţii şi nicidecum altei entităţi. Atât organigrama cât şi statul de funcţii sunt atribuţii ale Ministrului Sănătăţii, iar Ministerul de Interne – prin Departamentul DSU – nu poate dispune sau nici măcar să propună eventuala reorganizare a structurilor din subordinea altui minister”, se arată într-un comunicat al BNS.
Confederaţia sindicală denunţă faptul că partenerii sociali reprezentativi, în acest caz Federaţia Naţională Sindicală „Ambulanţa” din România (FNSAR), organizaţie sindicală din care fac parte peste 75% din angajaţii din serviciile publice de ambulanţă, afiliată la BNS, nu a fost consultată sub nicio formă pe acest proiect.
FNSAR reprezintă personal din toate profesiile existente în serviciile de ambulanţă din ţară (medici, asistenţi medicali, ambulanţieri, şoferi de autosanitară, operatori, registratori de urgenţă din dispecerate, personal TESA şi muncitori), „personal care salvează vieţi în cele mai grele condiţii, lucrând cu ambulanţe învechite, fără asigurarea protecţiei pacienţilor şi a membrilor echipajelor medicale şi care, totuşi, îşi fac datoria cu multă responsabilitate profesională, cu răbdare şi empatie faţă de cetăţenii care au nevoie să fie salvaţi”.
Potrivit proiectului reclamat de sindicate, pe lângă reducerea numărului funcţiilor de conducere în serviciile de ambulanţă care trec la serviciul teritorial, „structurile de suport sunt organizate şi menţinute doar la nivelul judeţului în care se află sediul principal”. Prin această prevedere, se înţelege că personalul TESA şi muncitori din serviciile judeţene de ambulanţă care vor fi alocate la alte servicii de ambulanţă (centre teritoriale) îşi vor pierde locul de muncă, notează liderii sindicali.
BNS evidenţiază faptul că reforma propusă de DSU nu aduce ordine, ci haos. „Nu întăreşte sistemul de ambulanţă, ci îl face mai vulnerabil ţinând cont de situaţia în care au fost aduse serviciile publice de ambulanţă din cauza lipsei ambulanţelor noi care trebuiau cumpărate de către DSU prin IGSU. Proiectul sub această formă va genera costuri mai mari ca în prezent fiind vorba de întinderi mari de judeţe şi nu va duce la creşterea calităţii actului medical”, consideră liderii sindicali.
BNS atrage atenţia şi că nu există un studiu de impact despre cum va beneficia populaţia de mărirea distanţelor de transport. Totodată, nu se cunoaşte nici impactul financiar al modificărilor propuse cu privire, de exemplu, la valoarea economiilor la carburant sau reparaţii auto. În plus, conform proiectului, cheltuielile de administrare a celor două sau trei sedii (principal/secundar) rămân aceleaşi. „Deci, nu se fac economii nicidecum prin reorganizarea sau comasarea serviciilor de ambulanţă judeţene”, trage concluzia BNS.
BNS precizează că nu este împotriva unei reforme a serviciilor de ambulanţă, dar aceasta nu trebuie să fie una „pompieristică”, ci una care să aibă loc prin consultare şi dezbatere argumentată, care să ducă la o decizie bine fundamentată. BNS cere, astfel, Guvernului, prin premierul Ilie Bolojan, şi ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, să fie consultaţi toţi factorii implicaţi înainte de adoptarea unei decizii cu impact major asupra serviciilor de urgenţă prespitalicească.
