Insistenţa unor nespecialişti de a promova un proiect greşit pentru reorganizarea Romsilva se poate explica doar prin dorinţa acestora de a face loc în piaţă şi altor organizaţii, firme sau ONG-uri, care să administreze, total sau parţial, această uriaşă avere a României, se arată într-un comunicat al Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva, transmis joi.
„Romsilva administrează 3,1 milioane de hectare de păduri aflate în proprietatea statului. Are cantoane, cabane, păstrăvării, centre de colectare şi prelucrare a fructelor de pădure. Are un hotel de 4 stele în Bucureşti, are parcuri naţionale şi are herghelii de cai de rasă de o valoare inestimabilă. Toate acestea se află, deocamdată, în proprietatea statului şi aşa trebuie să rămână! Dacă privim dincolo de exerciţiile de comunicare ale miniştrilor, dincolo de video-urile, textele şi tricourile inscripţionate propagandistic, vedem valoarea Romsilva. Doborârea administratorului acestei resurse uriaşe a României – pădurea – va duce la apariţia altor entităţi dispuse să îşi asume administrarea acesteia. Insistenţa unor nespecialişti de a promova un proiect greşit se poate explica doar prin dorinţa acestora de a face loc în piaţă şi altor organizaţii – firme sau ONG-uri – care să administreze, total sau parţial, această uriaşă avere a României”, se precizează în documentul citat.
Potrivit reprezentanţilor silvicultorilor, proiectul de „reformă” a fost desfiinţat de Ministerul Justiţiei, care a constatat că acesta conţine erori de substanţă, nu respectă legislaţia şi nu poate fi promovat în forma actuală, astfel încât Ministerul Justiţiei a cerut refacerea proiectului de Hotărâre de Guvern.
Faptul că proiectul este greşit l-au spus şi specialiştii în silvicultură care au participat la consultările organizate de minister, aminteşte Federaţia Silva.
„Proiectul nu are niciun studiu la bază, nu permite anticiparea performanţelor regiei, îngreunează munca silvicultorilor şi nu se pliază pe coordonatele noului Cod Silvic din România. Din perspectiva Federaţiei Silva, proiectul, aşa cum arată azi, pune în pericol pentru început cel puţin 500 de locuri de muncă. Şi nu este vorba de directori! Ştiind toate aceste lucruri şi având asigurarea că toţi actorii interesaţi de soarta Romsilva şi a pădurilor statului sunt dispuşi să colaboreze pentru îmbunătăţirea şi eficientizarea activităţii Romsilva, este de neînţeles de ce ministerul insistă pe această variantă de „reformă”? În loc să facă un proiect de HG bun, profesionist şi cu deplina respectare a legilor, ministerul promovează cu insistenţă un proiect care nu corespunde din niciun punct de vedere”, subliniază comunicatul.
Silvicultorii acuză politicienii aflaţi în fruntea ministerului că, pentru a obţine un relativ sprijin public, în ultimele opt luni au declanşat o veritabilă campanie de denigrare a silvicultorilor şi a regiei. Campania de comunicare a pornit de la câteva cazuri reale ale câtorva directori care au beneficiat de bonusuri mari la ieşirea la pensie. Potrivit sursei citate, aceste cazuri sunt excepţii, iar corectarea unor astfel de situaţii se putea face repede şi uşor.
„În realitate, insistenţa prezentării deformate a muncii şi a drepturilor silvicultorilor a servit ca pretext pentru a impune reorganizarea administratorului pădurilor statului, RNP Romsilva. Înarmaţi cu imaginea falsă creată astfel, politicienii au introdus în circuitul de legiferare un proiect de Hotărâre de Guvern de „reformare” a regiei. Din păcate pentru silvicultura românească, dar şi pentru întreaga societate românească, acest proiect este greşit! Cei doi politicieni care au condus Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor în ultima perioadă de timp nu sunt silvicultori. Nu au nicio legătură cu acest sector de activitate, prin urmare nu puteau susţine direct reperele profesionale ale unui astfel de proiect de HG. Au preferat să facă jocuri de imagine, considerând probabil că exerciţiile de comunicare, postările pe reţele de socializare sau apariţiile la televiziuni şi în presă ţin loc de cunoaştere. S-a dovedit că s-au înşelat!”, au mai transmis sindicaliştii.
În aceste condiţii, ei consideră că soluţia este scrierea unui proiect de reformă nou, la care să lucreze specialişti, care să respecte legislaţia şi regulile managementului. Federaţia Silva a cerut constituirea unui grup de lucru care să elaboreze acest proiect.
Câteva sute de reprezentanţi ai Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva au protestat, miercuri, în faţa Ministerului Mediului, nemulţumiţi de proiectul privind reorganizarea Romsilva.
Propunerea de hotărâre de Guvern pentru reorganizarea Romsilva vizează regionalizarea direcţiilor silvice. În prezent există 41 de direcţii silvice, câte una la nivelul fiecărui judeţ, însă proiectul prevede 12 direcţii silvice.
Totodată, este preconizată o scădere cu 90% a numărului de directori, în condiţiile în care fiecare direcţie silvică regională va avea un singur director. În prezent la nivelul fiecărei direcţii există doi-patru directori. Reducerea numărului de directori va permite o economie de 19 milioane de lei, bani care urmează să fie utilizaţi de Romsilva pentru administrarea pădurilor.
Propunerea de HG conţine şi măsuri de eficientizare financiară urmând să fie separate următoarele activităţi: administrarea pădurilor, exploatarea lor, întreţinerea drumurilor şi valorificarea produselor lemnoase.
Hotărârea de Guvern urmează să conţină şi indicatori de performanţă financiari, iar directorii şi şefii de ocoale vor avea criterii minimale de performanţă. Printre acestea vor figura: numărul orelor de formare, numărul activităţilor de instruire urmate, suprafeţele din fondul forestier acoperite de mijloace de supraveghere video, identificarea arborilor remarcabili, identificarea insulelor de îmbătrânire.
Pe 29 iulie, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a transmis către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie raportul Corpului de control efectuat la Romsilva.
Concluziile raportului relevă faptul că şase Direcţii Silvice (Bistriţa-Năsăud, Constanţa, Dolj, Mehedinţi, Teleorman şi Tulcea) au înregistrat pierderi financiare mari în cinci ani consecutivi, în perioada 2020 – 2024, iar alte patru (Caraş-Severin, Gorj, Maramureş şi Sălaj) au avut pierderi consistente în cel puţin doi ani consecutiv.
