Ordonanţa de Urgenţă pentru instituirea unor măsuri legate de PNRR, respectiv ce se întâmplă cu proiectele care nu vor mai fi finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a fost discutat joi, în primă lectură, în şedinţa de Guvern.
Actul normativ prevede, printre altele, suspendarea proiectelor care nu au ordin de începere a lucrărilor.
„Al doilea act normativ care a fost astăzi, în primă lectură, este Ordonanţa de Urgenţă pentru instituirea unor măsuri legate de PNRR şi ce se întâmplă cu proiectele care, ca urmare a discuţiilor pe care le-am avut cu Comisia Europeană, nu vor mai fi finanţate în PNRR. Şi aici trebuie să fim foarte sinceri şi să ne uităm şi la cifre. Pe un PNRR care avea o valoare totală de 28,5 miliarde de euro s-au pus contracte de finanţare de 47,4 miliarde de euro. Cumva, prin acest mecanism de fracţionare şi supracontractare, România a încercat să acopere foarte, foarte multe proiecte benefice pentru dezvoltarea ţării, dar cumva peste capacitatea, posibilităţile de finanţare pe care România le-a avut. Ia să ne gândim practic: vrem să pregătim o masă de prânz şi ne apucăm să gătim în acelaşi timp 10 feluri de mâncare şi nu terminăm niciunul şi problema este că rămânem nemâncaţi. În situaţia pe care noi o avem astăzi, am încheiat aceste contracte de finanţare pentru foarte, foarte multe proiecte şi în acest moment avem o problemă că mai avem doar un an de zile pentru a stabili care sunt proiectele pe care vrem să ne concentrăm şi să luăm banii, resursele financiare pentru ele”, a declarat, în briefingul de la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.
Potrivit ministrului, Ordonanţa de urgenţă spune că se va renunţa la proiectele pentru care încă nu există ordin de începere a lucrărilor, acestea „vor fi suspendate”, pentru ca resursele să se concentreze pe proiectele mai avansate.
„Proiectele care sunt între 0% şi 30% ca progres fizic, aceste proiecte, evident, sunt într-un stadiu incipient care aduce riscuri majore ca ele să mai poată fi finalizate şi avem şi problema aceasta de constrângeri bugetare. Aceste proiecte ar urma să fie suspendate, deci asta înseamnă că nu se renunţă la ele, dar se suspendă pentru că acum ne concentrăm pe cele care sunt la un stadiu mai avansat de implementare şi pentru care trebuie să vedem cum alocăm banii puţini pe care îi avem în 2025 şi 2026. În sfârşit, proiectele care sunt peste 30%, deci deja cu şantiere, cu lucrări avansate, pe aceste proiecte le vom finaliza şi ele devin prioritare pentru găsirea surselor alternative de finanţare şi în general să putem să securizăm implementarea lor de succes”, a explicat Pîslaru.
El a subliniat că în acest fel se face ordine pentru ca resursele să fie concentrate pe ceea ce este fezabil să se facă într-un an de zile, astfel încât să se poată, „în aceste constrângeri bugetare pe care le avem” să fie finalizate proiectele.
„Nu este nimic altceva decât un lucru care să ne permită în sfârşit să vedem rezultate concrete ale acestor investiţii, urmând ca celelalte studii de fezabilitate sau proiecte tehnice pentru cele pentru care n-au început lucrări, sau proiecte care sunt într-un stadiu incipient, să poată să fie poate ulterior continuate pe alte surse de finanţare – coeziune şi evident fazare pentru programarea viitoare pe fonduri europene. Deci nu se pune problema că ele vor fi complet abandonate, ci doar faptul că în constrângerile pe care le avem acum este important să ne facem ordine şi să ne concentrăm pe cele care se pot implementa imediat”, a punctat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
