Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a anunţat că stocurile de gaze naturale sunt asigurate şi „indiferent ce se va întâmpla, iarna o vom trece, chiar dacă va fi foarte geroasă”. „Indiferent ce se va întâmpla, noi, iarna o vom trece. Chiar dacă iarna va fi foarte geroasă, avem stocurile asigurate, nu s-a avut niciodată aşa ceva la această dată. Dar e şi pe fondul unui consum mai redus. Pe de o parte, acest lucru se datorează investițiilor efectuate de Transgaz, investiții strategice cuprinse în programul de dezvoltare al Transgaz pe zece ani. Am investit enorm de mult în infrastructură, în interconectări și, datorită acestor investiții, am reușit să fim unde suntem acum”, a declarat Ion Sterian, în deschiderea Congresului Central – European al Gazelor Naturale. Acesta a precizat că România este în cea mai bună poziţie posibilă de până acum din punct de vedere al securităţii aprovizionării cu gaze naturale.
„În ceea ce priveşte România, privind securitatea în aprovizionare cu gaze a ţării, suntem astăzi în poziţia cea mai bună posibilă. Prin investițiile de la Depogaz, susținute de Romgaz s-a mărit capacitatea de înmagazinare faţă de anul trecut cu 100 de milioane de metri cubi, a ajuns la 3,170 de miliarde. Avem astăzi înmagazinate 3,65 de miliarde de metri cubi, corespunzător unui procent de 96,23%, cu 1,22% mai mare decât media europeană. Suntem cu 477 de milioane de metri cubi de gaze, mai mult înmagazinate astăzi faţă de aceeaşi dată a anului trecut. Din păcate, mare parte din consumul de gaze al României de astăzi se duce în activitatea casnică. De exemplu, azi, la un consum de 14,2 milioane de metri cubi de gaze, peste 80- 90% înseamnă consum casnic. Vreau să vă spun că în statele occidentale şi vă dau exemplul Spaniei, care are un sistem de transport similar României, de circa 14.000 de kilometri, raportul este 70% la industrie, 30% populaţie. Asta ar trebui să ne dea de gândit în viitor. O țară fără producție este o țară fără viitor. În plus, s-a mărit capacitatea de extracție din înmagazinare – și cine mă cunoaște știe că m-am plâns de câțiva ani că nu avem capacitate mai mare de extracție din înmagazinare.”, a mai spus directorul general al Transgaz, Ion Sterian.
Totodată, șeful Transgaz a adus în discuție reînceperea activității la Azomureș. “Așteptăm de la 1 octombrie să înceapă producția și cel mai mare producător de îngrășăminte chimice – Azomureș – , asa cum ne-a notificat – dar și alte companii din țară”, a mai declarat Sterian. „În ceea ce privește stocurile de înmagazinare, am avut o colaborare de excepție cu Guvernul, atât eu, cât și producătorii și furnizorii de gaze din România, colaborare pe care o avem și astăzi, în continuare. Recent, Guvernul a aprobat planul de aprovizionare cu gaze, electricitate, pentru iarna viitoare, care este mult îmbunătățit. Și vă pot spune că, indiferent ce se va întâmpla, noi vom trece peste iarnă, chiar dacă va fi geroasă. Avem stocurile asigurate, ceea ce nu am mai avut până acum, la această dată”, a declarat Sterian. Primele cantităţi de gaze din Marea Neagră ar urma să fie extrase din Marea Neagră în anul 2027. Ion Sterian a spus că, în România, va creşte consumul de gaze, iar ce se va extrage din Marea Neagră nu va fi suficient, aşa că ţara noastră va fi nevoită să mai importe gaz în 2027. „Gazele din Marea Neagră vor veni, așa cum au declarat OMV Petrom și Romgaz, la sfârșitul anului 2027. Noi am început să construim infrastructura, a început să se lucreze, vom termina până în 2025. Suntem în grafic cu lucrările. Dar producția onshore de gaze din România este în declin și va continua să scadă, după estimările noastre, ajungând la sfârșitul anului 2027 – începutul anului 2028 de la 9,2 miliarde cât este astăzi, undeva la 7 miliarde și ceva. Gazele din Marea Neagră nu vor fi suficiente – sunt 8,2 miliarde de metri cubi semnate cu consorțiul OMV Petrom și Romgaz – pentru că avem programul guvernamental de racordare a localităților la gaze. Sunt foarte multe licitații în derulare, foarte multe lucrări care au început deja. Consumul României va crește cu încă 2-3 miliarde de metri cubi și asta mă bucură pe mine ca român că se îmbunătățesc condițiile de viață si de trai ale cetățenilor. Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere partea de relansare a producției. Avem Centrala de la Mintia cu consum de 2,5 miliarde metri cubi de gaz. S-au semnat deja semnat contractele de finanțare din PNRR de către cei de la CE Oltenia cu centrale electrice pe gaze la Ișalnița și Turceni, cu 1,5 miliarde metri cubi de gaz. Mai e Centrala de la Iernut care este în ultima fază a finalizării lucrărilor cu încă 800- 1 miliard de metri cubi. La astea adăugăm Azomureș cu 1,2-1,5 miliarde de metri cubi și deja se depășește. Dacă spunem că producția va fi în jur de 7 miliarde de metri cubi, încă 8 miliarde din Marea Neagră, vorbim de 15 miliarde de metri cubi. România va importa în continuare gaz. Am creat infrastructurile de gaze ca să aducem gaze din zona Mării Caspice, pe conducte. Aducem gaze prin terminalele LNG din Grecia și Turcia din orice colț al globului, și putem să le ducem mai departe către Ungaria, către Republica Moldova. Anul acesta am reușit preluarea operării sistemului național de transport începând cu data de 19 septembrie, fapt unic în Europa – un operator din altă țară, chiar dacă vorbim aceeași limbă, să opereze întreg sistemul de transport al unei alte țări.
Investiții sunt în continuare foarte mari la Transgaz. Acum, sperăm să se deblocheze și interconectarea cu Serbia. Dar există o problemă nu numai pentru Transgaz, cât și pentru celelalte OTS. Împreună cu colegii mei din alte țări ne luptăm pentru finanțare cu Comisia Europeană, cu DIGI Clima, cu Banca Europeană de Investiții, care ne impun niște condiții aberante și nejustificate. Am trimis scrisori la Bruxelles, începând de la Președintele Comisiei Europene, vicepreședinte, până la toți ministrii din grupul țărilor UE care fac parte din Fondul de Modernizare, plus cei trei observatori neutri, dar numai neutri nu au fost până acum – Olanda, Suedia și Germania. Așteptăm să vedem ce se întâmplă. Nu se pot bloca proiectele, pentru că avem alte soluții de finanțare. Vreau să menționez că 26 europarlamentari români, din cei 33, depun toate eforturile posibile la Bruxelles. Ideea este că banii europeni sunt nerambursabili, aceștia nu se reflectă în tarifele de transport și automat tarifele sunt jos, reflectându-se acest lucru în prețul final al gazelor”, a punctat Sterian.
Directorul General al SNTGN Transgaz SA a declarat, cu prilejul deschiderii evenimentului de la Sibiu că: ”Este o mare onoare pentru Transgaz, pentru colegii mei din Transgaz, pentru toată zona de exploatare, transport, distribuţie şi furnizare a gazelor, să avem licenţa pentru anul acesta pentru a organiza, aici, în România, Congresul Central European al gazelor naturale. Şi nu întâmplător am ales locul în care l-am organizat: Transilvania, pentru că Transilvania este parte a Europei Centrale. Vreau să mulţumesc tuturor invitaţilor care au dat curs şi au participat la acest Congres, domnilor ambasadori care au depus eforturi deosebite să ajungă de la Bucureşti la Sibiu, celorlalţi invitaţi de la OTS-urile din Europa Centrală, din Balcani, din Grecia, din Bulgaria, Ungaria. Vreau să mulţumesc tuturor partenerilor care au venit alături de noi pentru organizarea acestui eveniment. Mă bucur că împreună am reuşit să aşezăm, încă o dată, România pe locul meritat pe scena europeană în ceea ce priveşte sectorul energetic”. Pe parcursul a două zile, în cadrul a opt paneluri, delegaţii care au participat la Congres, au discutat despre teme de actualitate de real interes, precum: diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale şi a rutelor de transport în Europa Centrală, de Sud Est şi Balcani, incertitudinea geostrategică pe piaţa europeană de energie, viitorul gazelor naturale în mixul energetic european pe termen mediu şi lung, consolidarea securităţii energetice europene, dar şi despre finanţarea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii gaziere din Europa Centrală, de Est şi Balcani, optimizarea proceselor din industria energetică prin utilizarea noilor tehnologii digitale, hidrogenul ca vector energetic pe termen lung şi la scară largă şi piaţa GNL în Europa Centrală, de Est şi Balcani.
