articol oferit de Refinitiv, Content Partner WGES
Acordul de la Paris ar putea fi mai sănătos decât sugerează semnele inițiale. În ciuda rapoartelor care arată că aproape toate țările semnatare sunt în urmă cu angajamentele asumate, iar Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice avertizează acum că impactul încălzirii globale ar putea fi chiar mai sever decât s-a crezut anterior, trebuie amintit că Acordul de la Paris nu a intrat încă în vigoare și abordarea sa mai diversă și cooperantă rămâne cea mai bună cale de urmat.
Acordul de la Paris din 2015 a fost conceput pentru a depăși dificultățile conferințelor anuale anterioare COP privind schimbările climatice, permițând fiecărei țări să își găsească propria cale să contribuie la obiectivul de a menține temperatura medie de la suprafață sub 2° C peste media preindustrială și, dacă este posibil, de a limita creșterea la 1,5° C. O abordare anterioară de a încerca să negocieze un plan de acțiune extensiv la care toate țările să fie obligate legal să adere s-a încheiat în acrimonie la Copenhaga în 2009.
Semnatarii au raportat că sunt în urmă cu privire la îndeplinirea angajamentelor
Cu toate acestea, primele semne arată că mult mai mulți semnatari ai Acordului de la Paris sunt în urmă cu angajamentele lor declarate, comparativ cu cei care le îndeplinesc. Un raport al Climate Action Tracker publicat în iunie anul acesta a evidențiat deficiențe grave pentru cei mai mulți dintre emitenții mondiali de top și a afirmat că alții își îndeplinesc angajamentele declarate doar pentru că le stabilesc atât de scăzute de la bun început. Doar două țări – Maroc și Gambia – sunt în target pentru a îndeplini obiectivul de 1,5° C al Acordului de la Paris. La celălalt capăt al scalei, SUA, care urmează să părăsească acordul în 2020, precum și Rusia, Arabia Saudită, Turcia și Ucraina, sunt descrise în raport ca fiind la nivel „ critic insuficient ”.
Drept urmare, există tot mai multă îngrijorare că nu se face suficient pentru a evita catastrofele climatice. Activismul climatic este din nou în creștere, de această dată sub forma unor proteste globale ale elevilor și a unor campanii de nesupunere civilă în masă inițiate de mișcări precum Extinction Rebellion. Apelurile la acțiuni mai drastice sunt din ce în ce mai puternice, iar pericolul este ca lumea să se panicheze, să piardă din vedere soluția de cooperare propusă la Paris și să se întoarcă spre abordarea mai centralizată de la Copenhaga, ce prevedea aceleași măsuri pentru toți.
Imagine mai reală în 2020
Deși li se poate părea unora că Acordul de la Paris nu funcționează, de fapt acesta intră în vigoare abia în 2020. Semnatarii săi încă nu au transmis rapoarte oficiale de progres și normele bazate pe aceste rapoarte nu au fost încă finalizate. Conferința privind schimbările climatice COP 24 din Katowice, Polonia, de anul trecut, a prezentat modul în care trebuie să se țină cont și să se înregistreze emisiile de gaze cu efect de seră ale fiecărei națiuni, metodă care va sta la baza unui manual comun de acțiuni climatice. Conferința de anul acesta, la Santiago, Chile, va căuta să crească ambițiile țărilor. Va trebui să așteptăm conferința critică COP26 din 2020, ce va fi probabil în Marea Britanie, pentru o imagine mai reală a eficacității Acordului de la Paris și o viziune mai clară asupra viitorului.
Între timp, totuși, apele rămân agitate. Contribuțiile inadecvate și disparate, remarcate până în prezent de către Climate Change Tracker, amenință să provoace rupturi între țări dacă nu vor fi abordate în mod semnificativ de COP26 și fac să crească furia cetățenilor conștienți de situația mediului înconjurător.
Deja, Katowice s-a încheiat într-o dispută nerezolvată cu privire la creditele de carbon pentru Brazilia, care a solicitat un amendament care să recunoască contribuția marii sale acoperiri de pădure tropicală la absorbția gazelor cu efect de seră și într-o alta cu privire la modul în care Turcia ar trebui clasată -ca țară în curs de dezvoltare sau ca țară dezvoltată? -, ceea ce înseamnă că stabilirea anumitor părți din manualul de reguli de la Paris a fost amânată pentru COP25 în noiembrie.
Eforturile trebuie intensificate înainte de 2020
Pericolul este că prea multe astfel de obstacole duc la abandonarea spiritului cooperant al Parisului și ne trimit înapoi la abordarea mai centralizată de la Copenhaga. Acest lucru ar prezenta propriile sale probleme. Nu numai că este extrem de dificil să se prescrie reguli care să funcționeze pentru o asemenea diversitate de națiuni și economii, dar măsurile care lovesc în buzunarele oamenilor, cum ar fi impozitele pe combustibil, pot duce la dificultăți politice proprii, așa cum s-a vazut în cazul mișcării gilets jaunes (vestele galbene) din Franța.
Prin urmare, rămâne esențial ca semnatarii Acordului de la Paris să își intensifice eforturile înainte de 2020. Acțiunile climatice până atunci trebuie să fie precepute ca suficient de proactive încât oamenii să se simtă siguri că se face de ajuns. Între timp, toate națiunile trebuie să își intensifice eforturile, să fie mai ambițioase în obiectivele lor și să fie sincere și transparente în politicile lor climatice. Când va veni momentul, punctul de vedere al fiecărei țări trebuie să fie ascultat cu atenție și luat în considerare înainte de a se decide orice curs comun de acțiune, deși, în final, fiecare țară va trebui să aibă suficientă libertate pentru a-și urmări propriile nevoi.
De asemenea, trebuie să ne concentrăm cât mai mult pe avansarea soluțiilor tehnologice în ceea ce privește finanțarea pentru cercetare și normele de reglementare în această direcție, în ciuda incertitudinii acestei abordări, mai degrabă decât prin măsuri excesiv de punitive, cum ar fi taxe mari pe carbon, combustibil și materiale plastice, care, inevitabil, lovesc cel mai greu în cei mai săraci, ce își pot permite cel mai puțin taxele.
Ca și natura cooperantă a Acordului de la Paris, în care fiecare țară combate schimbările climatice în felul său, această abordare poate părea prea vagă și incertă, dar rămâne cea mai bună cale de urmat.
Înainte de COP25 de la Santiago, eforturile țărilor de a îndeplini Obiectivele ONU de Dezvoltare Durabilă, inclusiv energie curată, vor fi discutate la Summitul Mondial al Economiei Verzi (WGES) din 20-21 octombrie la Centrul Internațional de Convenții și Expoziții din Dubai. Pentru a afla mai multe despre Summit-ul Mondial pentru Economie Verde, vizitați următorul link http://www.wges.ae/